Premium
stiripesurse.ro vă prezintă principalele teme ale zilei din presa de mâine:
Digi24:
Problema justiției din România nu este că în dosarele SIPA s-ar putea găsi povești de alcov, ci șpaga directă luată de judecători, spune jurnalistul Cristian Tudor Popescu. El adaugă că subiectul a fost readus în prim-plan de „unul dintre cele mai dubioase personaje din peisajul mediatic din ultimii 20 de ani din România, judecat penal” (...)
„Manipularea e că acolo, în arhiva aia, se găsesc niște imagini, niște informații compromițătoare pentru judecători, pentru procurori, cu care ei pot fi șantajați. Asta se sugerează, că ăla are amantă, că aia cu ăla. Să presupunem că e așa. Care e pasul următor, dacă se desecretizează? Astea nu-s secrete de stat. Pasul următor este arestarea întregii conduceri a SIPA în secunda 2. Unde scrie în fișa postului la această instituție că trebuie să spionezi oamenii în legătură cu problemele lor personale? Dacă li s-a permis să facă aşa ceva, persoanele aflate la conducerea justiției din acel moment trebuie să dea socoteală penal”, a spus Cristian Tudor Popescu.
„Problema reală în legătură cu judecătorii din România nu e şantajarea lor pentru că ar avea nu știu ce probleme de alcov sau că ar fi făcut nu știu ce trafic de influență cu un văr sau altceva. E şpaga directă. Fenomenul cel mai răspândit în justiția din România e şpaga plătită direct judecătorilor ca să judece într-un anume fel. Asta e o problemă cu care e de luptat și cu care nu lupta SIPA. Aş fi curios dacă se desecretizează acolo și scrie că cutare judecător a luat 5.000 de euro. Aş vrea să văd această informație. Nu cred că există ”, a adăugat jurnalistul. (Mai multe detalii AICI)
Adevarul:
Tensiunile apărute în ultima vreme în USR - iar „ultima vreme”, în cazul acestui partid abia născut, ar putea însemna dintotdeauna - erau anticipate de toţi cei care nu s-au lăsat toropiţi de entuziasmul acestei noi întreprinderi politice, ci au rămas îndeajuns de lucizi încât să îşi amintească faptul că idealurile comune nu anulează resentimentele, antipatiile, ura.
În momentul înfiinţării USR, fondatorii acestei mişcări ar fi trebuit să îşi promită unii altora nu un armistiţiu ideologic, aşa cum se pare că au făcut, ci doar faptul că, indiferent de uzura la care vor ajunge în timp, vor face eforturi să nu se deteste între ei.
Nu şi-au făcut această promisiune - sau au făcut-o şi au uitat de ea - iar acum ura reciprocă, pornită de la câteva idei ireconciliabile şi alimentată de ecourile aceloraşi idei, abia reuşeşte să îşi ascundă vulgaritatea şi să ia forma civilizată a unei ciocniri de opinii.
Faptul că primele alergii reciproce au fost stârnite de nişte teme periferice - Catedrala Mântuirii Neamului şi drepturile LGBT - ne spune doar cât de matură este viziunea asupra lumii a multora dintre aceşti domni care au inundat spaţiu public şi care - ne asigură ei, fără teama de a cădea în registrul patetic - vor să salveze România.
Nu era nimic neaşteptat în apariţia acestor fisuri, inevitabile atunci când e vorba de reunirea - în jurul aceleiaşi mese, ca într-un experiment psihologic - a zeci de personalităţi diferite.
Neaşteptată este doar persistenţa acestor fisuri şi ancorarea multora dintre membrii USR în nevroza aşa-zisului conflict dintre aşa-zişii conservatori şi aşa-zişii progresişti. (Mai multe detalii AICI)
Ziarul Financiar:
Amestec în justiţie, colaborare cu ruşii, Donald Trump se confruntă cu cea mai acută criză a preşedinţiei sale, una care poate deveni constituţională. Deşi creşte, în cea mai mare economie a lumii se dezvoltă vulnerabilităţi care pot acutiza o criză politică.
În primul rând, datoria gospodăriilor americane a ajuns ca în primul trimestru să depăşească recordul de dinainte de marea criză financiară, expunând anumite categorii de debitori la presiuni financiare, scrie Financial Times.
Balanţa datoriilor consumatorilor s-a situat la 12.730 de miliarde de dolari în perioada ianuarie-martie, peste maximul de 12,680 de miliarde de dolari atins în 2008, potrivit datelor Rezervei Federale New York. Ponderea arieratelor în totalul datoriilor este semnificativ mai mică decât era înainte de marea recesiune în cazul mai multor tipuri de credite. Acum este solidă în special situaţia financiară a debitorilor ipotecari. Însă una din excepţiile importante o constituie datoriile studenţilor. În această categorie rata de neplată pe perioade lungi de timp oscilează în jurul nivelului de 10% de cinci ani, cu posibile efecte negative asupra puterii de cumpărare şi implicit asupra economiei.
Cele mai recente date arată o creştere a întârzierii la plată a datoriilor făcute cu carduri de credit. Probleme se văd clar şi în sectorul creditelor pentru achiziţia de autovehicule. Însă în cele mai multe domenii dificultăţile sunt mai puţin acute faţă de perioada de boom şi contracţie a creditului.
Criza ipotecară subprime a lăsat o moştenire de durată pe pieţele creditului, acum în special creditorii ipotecari fiind mai prudenţi în a da împrumuturi persoanelor cu risc de neplată ridicat. Doar 3,5% din creditele pentru locuinţe erau în întârziere la plată în primul trimestru, comparativ cu cel puţin 10% în perioada cuprinsă între al treilea trimestru al 2008 şi al doilea trimestru din 2010. Absenţa unei epidemii de defaulturi se explică prin schimbarea preferinţelor creditorilor, băncile orientându-se spre debitori mai bătrâni şi cu bonitate mai ridicată. (Mai multe detalii AICI)
RFI:
Marine Le Pen, lidera extremistă de dreapta a partidului Frontul naţional, trebuie să anunţe dacă va candida sau nu la legislativele din iunie. Mişcarea ei este confruntată cu tensiuni interne după recenta « performanţă » a lui Le Pen la prezidenţiale. Unii membrii ai partidului estimează că scorul obţinut – sub 34% din sufragii - este decepţionant. In acest contex, revista L’Obs publică în ultimul ei număr detalii despre măsurile care ar fi fost luate în Franţa dacă pe 7 mai câştiga Marine Le Pen prezidenţialele în loc de centristul Emmanuel Macron.
Dacă Le Pen ar fi fost aleasă, responsabilii publici s-ar fi pregătit să facă faţă unor manifestaţii violente. Scenariul politic, complet inedit, dezvăluit acum de L’Obs nu a fost niciodată scris negru pe alb. El a fost însă gândit şi discutat de o serie de « grei » ai fostului guvern, împreună cu directorii lor de cabinet şi alţi înalţi responsabili ai statului. L’Obs spune că informaţiile publicate acum au fost confirmate sau emise de trei surse diferite, din fostul guvern şi din diverse instituţii statale.
Planul dezvăluit de revista franceză s-ar putea intitula « Protejaţi Republica ». El a fost construit, de o manieră informală, imediat ce candidata Frontului naţional a început să urce în sondaje. Strategii au conceput acest plan B în ideea unei victorii a lui Marine Le Pen la prezidenţiale. A doua zi, ţara risca să se regăsească în prag de haos : stare de sideraţie, manifestaţii republicane dar mai ales violenţe din partea extremei stângi, din partea faimoşilor « Black Blocs ».
Din informaţiile lui L’Obs, pe 21 aprilie, adică cu două zile înaintea turului întâi al prezidenţialelor, toţi şefii poliţiilor locale din Franţa au fost rugaţi să facă inventarul echipamentelor de menţinere a ordiniii de care dispuneau. Pe 5 mai, cu două zile înaintea finalei prezidenţiale Le Pen – Macron, o notă internă a Direcţiei centrale a securităţii publice nota o « creştere a violenţelor pirotehnice ». Nu-i deci de mirare că nimeni nu îndrăznea să-şi imagineze cum ar fi fost a doua zi după o victorie a extremistei de dreapta. (Mai multe detalii AICI)
