Premium
Digi24:
„Ce a făcut domnul Ghiţă e diversiune împreună cu o provocare, în scop mafiotic-manipulator de influenţare a opiniei publice. Evident, că ce e acolo e o cioacă, faptul că sunt elementele astea, sunt puse în această însăilare maimţească elementele doctorat, plagiat, Ponta, Tobâ. Cu această înscenare, Ghiţă vrea să spună: ia uite cum se poate face un denunţ cu un plagiat, şi pe această bază trebuie făcute cercetări de procuratură, de DNA.
Ideea e de discreditare a instituţiei DNA, de persiflare, de ducere în ridicol prin această poveste a lui Ghiţă şi a procurorului şef DNA ca principala ţintă, se mai urmăreşte, tehnic manipulatoriu, rămânerea în rândul populaţiei a ideii că ceva trebuie să fie şi cu doctoratul lui Kovesi.
Îşi bate joc acest om. A mai pus botul la asta şi domnul preşedinte Iohannis. Cum, în momentul când ţi se pune o astfel de întrebare, tu, şef al statului, cum poţi pronunţa cuvântul . Asta înseamnă că îi dai viaţă acestei maimuţe, un lucru ciudat nu e imposibil, fals, nu e o minciună, nici măcar nu e minciună, pentru că derâderea, batjocura este evidentă pentru oricine.
Poate că ştirea nu e ce a pus acolo Ghiţă pe hârtie, ci reacţia preşedintelui. În loc să spună: nu pot comenta aşa ceva, trebuie să mă informez, nu am cum comenta, pronunţă , , , ajutându-l astfel pe manipulatorul grosier Ghiţă”, a declarat Cristian Tudor Popescu.
Ziarul Financiar:
O idee general acceptată este că foamea de profit şi imprudenţa băncilor şi pofta de bani şi neglijenţa bancherilor au contribuit la producerea celei mai recente crize financiare globale. Au trecut opt ani de la acele turbulenţe dezastruoase, ale căror efecte se mai simt şi astăzi, timp în care statele au intervenit cu zeci de miliarde de dolari, euro sau lire sterline pentru salvarea băncilor şi încă se mai descoperă dovezi ale lăcomiei care s-a cuibărit în diferite sisteme bancare.
Un bancher londonez cu un rol important la HBOS şi un grup de oameni de afaceri au pus la cale o escrocherie elaborată de 245 de milioane de lire sterline care le-au adus câştiguri uriaşe. Banii au fost cheltuiţi printre altele pe vacanţe scumpe şi pe serviciile unor prostituate de lux.
În Spania un fost şef al FMI, Rodrigo Rato, este acuzat că a cheltuit ilegal sume uriaşe pe articole de lux în vremea când era preşedintele băncii Bankia. Rato este judecat alături de alţi 64 de executivi bancari. Bankia a fost salvată printr-un bailout masiv de stat în 2012. Presa spaniolă scrie că guvernul de la Madrid a recunoscut că nu va recupera niciodată în totalitate cele peste 50 de miliarde de euro înjectate în sistemul bancar spaniol pentru a-l ajuta să supravieţuiască. Banca centrală a anunţat recent că în ultimii şapte ani a recuperat doar 5% din aceşti bani.
În Portugalia, autorităţile au lansat o anchetă în privinţa unei bănci controlate de stat, Caixa General de Depositos, într-un caz de management şi investiţii dezastruoase în perioada 2005-2010, potrivit presei locale.
Iar în SUA, Departamentul de Justiţie investighează Standard Chartered, o instituţie financiară britanică, sub suspiciunea că o companie indoneziană de energie controlată de bancă a dat mită pentru a câştiga contracte. Vremurile când bancherii şi băncile erau privite ca personaje şi instituţii respectabile sunt demult apuse.
Revenind la cazul HBOS, Lynden Scourfield, în vârstă de 54 de ani, este acuzat că a orchestrat o schemă complexă dar „coruptă“ cu mai mulţi consultanţi, printre care David Mills, care le-a adus „recompense uriaşe“, scrie The Telegraph.
În prima zi a procesului deschis în acest caz procurorul Brian O’Neill a explicat cum Scourfield a dat credite neautorizate firmei lui Mills, ceea ce a provocat băncii pierderi de 245 de milioane de lire sterline şi a pus în pericol mai multe afaceri. Scourfield nu este judecat, dar Mills, soţia sa Alison, un alt bancher de la HBOS, Mark Dobson, şi alţii, printre care un contabil şi un expert în textile, sunt, sub diverse acuzaţii care au legătură cu escrocheria.
Potrivit explicaţiilor procurorului O’Neill, Scourfield, director de active depreciate la HBOS, primea „recompense” băneşti pentru că a ales firma QCS, înfiinţată de Mills – fost bancher la NatWest -, să administreze credite date de HBOS unor companii confruntate cu dificultăţi financiare. QCS percepea comisioane de consultare mari. Prin această schemă Scourfield dădea companiilor credite neautorizate din banii băncii, iar clienţii erau practic forţaţi să apeleze la serviciile QCS.
„Faptele lor din perioada 2003-2007, spunem noi, sunt cu totul necinstite şi frauduloase. Au fost motivaţi de lăcomie”, a spus procurorul O’Neill.
Juraţii au aflat de la procuror că făptuitorii s-au „recompensat masiv” prin „transferuri de bani, cash, folosirea unui card American Express pentru cheltuieli personale, călătorii de lux în străinătate şi experienţe sexuale cu escorte de lux”. Procesul poate dura jumătate de an.
