Premium
stiripesurse.ro vă prezintă principalele știri din presa zilei, având ca temă centrală o analiză a a jurnalistului Cristian Tudor Popescu pe tema situației interne din PSD.
Digi24:
Liviu Dragnea e „un politician de liga a doua, chiar a treia”, a spus jurnalistul Cristian Tudor Popescu, la Digi24. El a adăugat că președintele PSD „încearcă să mimeze politicianul de rasă” și că „i-a trecut timpul”.
Jurnalistul a comentat, la Digi24, declarația făcută astăzi de liderul PSD: „Riscăm să ajungem la implozie”.
„Dl. Dragnea poate să spună multe lucruri. O să ne amintim de perioada asta cu rușine. Faptul că acest ins a putut să fie vreme de câteva luni, să treacă drept persoana cea mai puternică din România, că a putut câștiga alegerile cu acel scor, cu partidul lui... nu că le-a câștigat PSD. PSD a câștigat toate alegerile. N-a pierdut niciodată la nivel de partid. A pierdut la nivel de preşedinție. Nu e o noutate că PSD a câștigat”, a spus el.
„Faptul că partidul a decăzut în asemenea măsură încât să pună în frunte un frizer al neantului. Uitați-vă puțin la el. Omul ăsta a vehiculat tot felul de prefabricate verbale. N-a spus un singur lucru închegat, cu cap și coadă, profesionist în economie, în politică. Năzbâtii de genul: mor de gât cu Soros - una dintre cele mai aberante retorici ale unui om politic. E un politician de liga a doua, chiar a treia. Nu interesează ce spune Dragnea. Uitați-vă cum încearcă să mimeze politicianul de rasă. Ați văzut cum trăieste din colțul gurii, din mustată. Tot timpul e relaxat... Ce răspunsuri pe care le consideră inteligente dă. A spus: Dacă e nevoie, plec și din țară, dacă sunt cuiul lui Pepelea. Câtă minte să ai să le spui votanților, care s-au dus cu speranța că o să le dea Dragnea un salariu, o pensie, o icră, o proteină și tu vii și faci glume acum? O astfel de glumă o faci când e pălălaia cât Casa Scânteii. Mai ales că îl are pe unul din prietenii lui, Sebi, care deja a plecat și îl așteaptă. Omul nu are doxă. E sărăcuţ”, a adăugat jurnalistul. (Mai multe detalii AICI)
Adevarul:
În raport cu criza din Catalonia şi impasul politic generat în Spania, UE a declarat, foarte ferm, că va respecta deciziile luate de instanţele spaniole. Fundamentele juridice ale acestei poziţii sunt, în esenţă, bazate pe art. 4 din Tratat care obligă instituţiile europene să respecte structurile politice şi constituţionale naţionale ale Statelor Membre.
Ceea ce, tehnic, ar duce la o nerecunoaşte a unei autoproclamate Republici Catalane rezultată dintr-un proces de secesiune care să spargă unitatea naţională constituţională a Spaniei, unul dintre Statele sale membre. Ceea ce pare a fi cea mai normală şi legal justificată atiutudine în termenii clar definiţi ai Tratatului şi acordurilor internaţionale.
Numai că, exact în acest moment în care unitatea europeană ar fi trebuit să fie marele argument de forţă care să demonstreze Statelor Membre, dar şi comunităţii internaţionale că există o coerenţă logică a politicilor comunitare pe care se pot baza la nevoie, realitatea dovedeşte că lucrurile nu stau deloc aşa. În cazul Cataloniei, NU avem o poziţie unitară a liderilor europeni, ci doar poziţii naţionale, cum ar fi cea a Franţei sau Italiei, care au declarat deja că nu vor recunoaşte o Declaraţie de independenţă a Cataloniei. De partea cealaltă, avem foarte controversata declaraţie a lui Jean Claude Juncker, Preşedintele Comisiei Europene care spunea următoarele: „Comisia Prodi, Comisia Barroso şi cea pe care o conduc am spus întotdeauna că vom pune mereu pe prim plan respectarea deciziilor Curţii constituţionale spaniole şi ale parlamentului spaniol... dar este evident că, în cazul în care va apărea un vot pozitiv pentru independenţa Cataloniei, vom respecta această alegere“.
Adăugând însă: „Catalonia nu va putea deveni membră UE de pe o zi pe alta. Ea va fi supusă unui proces de aderare aşa cum a fost cazul cu toate Statele Membre care au venit alături de noi după 2004, iar asta nu se face pur şi simplu pocnind din degete.“ (Mai multe detalii AICI)
Ziarul Financiar:
Croaţia este cel mai nou membru al Uniunii Europene şi, contrar tendinţei din grupul celor veniţi din fostul bloc comunist, pare hotărâtă să adopte euro în următorii ani. Aceasta cu toate că după anumite criterii statistice este o ţară la fel de săracă precum România, una care, de asemenea contrar tendinţei din grupul statelor foste comuniste aflate acum în Uniunie, a regresat în ultimii zece ani. Mai grav, Croaţia stă pe o bombă economică gata să explodeze - colosul în faliment Agrokor.
În toamna anului trecut presa croată atenţiona că PIB-ul României l-a întrecut pe cel croat, Bulgaria, cea mai saracă ţară din UE, rămânând singura economie din Uniune mai mică decât cea a Croaţiei.
După un alt criteriu de măsurare a economiei, dar şi a bogăţiei unei ţări, PIB per capita raportat la paritatea puterii de cumpărare, Croaţia stă mult mai bine decât Bulgaria, situându-se la 59% din media UE în 2016, faţă de 48% din media UE în cazul Bulgariei. Tot la 59% stă şi România, un stat de patru ori mai populat decât Croaţia. Datele Eurostat arată că în funcţie de acest indicator Croaţia a regresat în perioada 2007-2016 (de la 61% la 59%). România şi Polonia au progresat cel mai mult, cu 16 puncte procentuale (la 59% din media UE, respectiv 69% din media UE). Dintre fostele state comuniste acum membre ale UE tendinţa mai este negativă doar în Slovenia.
De asemenea, Croaţia are o datorie echivalentă cu 82% din PIB, printre cele mai mari din regiune. Spre comparaţie, datoria guvernamentală brută a României este de 39% din PIB, iar cea a Ungariei, un alt stat puternic îndatorat, de 73%, potrivit datelor FMI. Datoria mare va fi o piedică pentru Croaţia în calea adoptării euro.
Ministrul economiei Martina Dalic a declarat miercuri că atât guvernul, cât şi banca naţională, sprijină ideea ca în câţiva ani Croaţia să introducă moneda euro deoarece cetăţenii săi îşi fac deja cele mai multe calcule în moneda unică europeană. (Mai multe detalii AICI)
RFI:
Nicio maşină pe benzină în 2030 şi niciuna diesel în 2024. Iată obiectivul fixat de Primăria Parisului în noul plan « Climă, aer, energie şi teritoriu ». Ca să aplaneze criticile, Anne Hidalgo, primăriţa socialistă a capitalei franceze a precizat că « nu va fi o interdicţie a acestor vehicule cu motoare termice. E vorba de o traiectorie care ni se pare însă credibilă şi sustenabilă ».
Parisul vrea să fie mai bun decât guvernul ! Aşa se poate rezuma ambiţiosul « Plan climă » prezentat de primăria capitalei. Executivul francez anunţase în luna iulie că nu va mai comercializa maşini pe benzină sau diesel la orizontul anului 2040. Anne Hidalgo, prima edilă a Parisului, a fixat ştacheta mult mai sus. Gata cu dieselul în 2024 – obiectiv anunţat mai demult având în vedere că este anul Olimpiadei de la Paris – şi gata cu benzina în 2030 ! « Vrem să devenim pe termen mediu şi lung un oraş neutru în materie de emisii de carbon » spune primăriţa.
Ca să nu fie acuzată că duce o « politică anti-maşini », Anne Hidalgo nu a folosit niciodată cuvântul « interdicţie » în planul ei. Ea preferă să evoce mai degrabă idea de « traiectorie credibilă şi sustenabilă ». « Ca să atingem obiectivul fixat de guvern la nivel naţional – oprirea comercializării de automobile pe benzină sau diesel – în 2040, trebuie ca marile zone urbane să renunţe mai devreme la aceste motoare termice » scrie Primăria Parisului într-un comunicat.
Se ştie, sectorul transportului este unul dintre principalii emiţători de gaze cu efect de seră. Există deci o obligaţie legată de climă şi de calitatea aerului. Studiul prezentat miercuri de Agenţia europeană a mediului arată că peste 500.000 de europeni mor anual, prematur, din cauza poluării atmosferice. (Mai multe detalii AICI)
