Premium
stiripesurse.ro face o sinteză a principalelor teme din presa zilei, având ca subiect central reacția jurnalistului Cristian Tudor Popescu în ceea ce privește scandalul momentului - ieșirea agresivă a sociologului Mirel Palada la adresa senatorului Mihai Goţiu.
Digi24:
Cristian Tudor Popescu a analizat prin comparaţie momentul de agresivitate în care Mirel Palada l-a lovit pe Mihai Goţiu cu cel în care, în octombrie 1924, Corneliu Zelea Codreanu l-a împuşcat mortal pe Constantin Manciu, prefectul de Poliţie Iaşi, şi a rănit doi subordonaţi ai acestuia. După această poveste, Zelea Codreanu a fost achitat în contextul atmosferei de xenofobie şi antisemitism existentă la vremea respectivă în România. „Ne găsim într-o situaţie echivalabilă cu cea din anii '20. E important ce se va întâmpla cu Palada, ce va spune justiţia”, a spus Cristian Tudor Popescu.
„Există azi politicieni, istorici şi jurnalişti care consideră că acel act a fost de legitimă apărare. Cum să fie legitimă apărare când îi tragi de la doi paşi în cap. O crimă pentru care Codreanu trebuie condamnat la închisoare pe viaţă. A fost însă achitat de Curtea cu Juri pentru că atmosfera în România atunci era de xenofobie şi antisemitism în creştere.
Cum a fost preluat azi acest gest al lui Mirel Palada – Bogdan Diaconu de la PRU îi spune: Cum îşi justifa Codreanu gestul? El considera că a procedat foarte corect împotriva unui prefect care despuia neamul. Prefect PNL aflat la guvernare.
În plus, pe net sunt un număr impresionant de postări care spun: Bine i-a făcut Soros-istului aluia nenorocit. Să vedeţi gospodine în jur de 50 de ani care salută lovirea în cap a acestui om care este un personaj ridicol, acest Goţiu - doarme prin Parlament, e un om gras şi mic – şi iată câtă satisfacţie din partea acestor cetăţeni români care se simt patrioţi apăraţi de Palada contra trădătorilor de ţară", a declarat jurnalistul. (Mai multe detalii AICI)
Adevarul:
Transilvania nu este ideea tuturor pentru un weekend distractiv pentru a uita un divorţ dureros, dar exact acest lucru le-a prescris preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, liderilor UE pentru a trece peste tristeţea Brexit, scrie Reuters, explicând motivele pentru care liderul Executivului UE a propus organizarea unui summit la Sibiu.
Sibiu, pitorescul oraş istoric al etnicilor germani din România, ar fi exact locul unde cei 27 de lideri rămaşi în UE îşi vor afişa public unitatea sâmbătă, 30 martie 2019, le-a spus liderul CE europarlamentarilor miercuri, în discursul său anual despre starea Uniunii.
Propunerea sa, pentru un bloc mai unit, fără Marea Britanie, este privită cu scepticism de multe guverne. Dar şeful Executivului UE a calculate că extinderea Zonei euro şi aprofundarea cooperării pot câştiga susţinerea Angelei Merkel şi a lui Emmanuel Macron, liderii puterilor fondatoarea Franţa şi Germania. De asemenea, poate reduce diviziunile cu membrii mai noi şi mai săraci, din est.
Menţionarea Brexitului a fost primită cu urale din partea mebrilor UKIP de la Strasbourg. Ei s-au strâmbat când Juncker a avertizat că britanicii vor regreta în curând ieşirea şi au dat asigurări că UKIP aşteaătă cu nerăbdare weekendul de peste 18 luni, când va sărbători “eliberarea” Marii Britanii de ceea ce numesc “dictatul” UE de la Bruxelles.
Însă consilierii spun că Juncker crede că mulţi dintre ceilalţi 440 de milioane de europeni vor înţelege, cu adevărat faptul că a doua economie din blocul comunitar pleacă atunci când se va întâmpla acest lucru.
Iar pentru a-i linişti în ceea ce Juncker a descries drept “un moment foarte trist şi tragic”, liderii lor ar trebui să plănuiască o întâlnire în România, unul dintre membrii cei mai noi şi mai săraci, care va deţine, de altfel, preşedinţia prin rotaţie a UE la începutul lui 2019.
O moştenire culturală bogată – Juncker a notat că germanofonii, precum el, îl cunosc drept Hermannstadt, capitala comunităţii saxone timp din Transilvania - face Sibiul un loc bun pentru a sărbători Uniunea popoarelor diferite din Europa. (Mai multe detalii AICI)
Romania Libera:
De ani întregi, începem anul școlar cu aceleași vaiete patetice: cad școlile peste copii, nu sunt manuale, sunt elevi care merg pe jos kilometri întregi pentru că microbuzul școlar s-a stricat din nou. Ministrul Educației apare la televizor și anunță pompos o nouă „lege a educației”, panaceul pentru toate bolile sistemului. Într-un fel, este bine că un incompetent ca Pop a ajuns în fruntea ministerului, pentru că părinții pot vedea mai bine cât de putred este sistemul educației de stat.
Eu spun că e vremea să realizăm că acest sistem este nereformabil. Să renunțăm la visul că la minister va veni un Hercules tehnocrat care va face curățenie în uriașa mizerie din școlile și universitățile de stat. Nu va veni. Dacă, prin absurd, ar apare un astfel de personaj, își va rupe gâtul foarte repede. De la școala doctorală a SRI, care a patronat rețeaua de plagiatori a generalului Oprea, la școlile din Teleorman, controlate politic și financiar de către baronii lui Dragnea, totul este corupt. Nici un partid care a fost la guvernare nu poate spune că a avut o atitudine cu mult diferită de cea a PSD: inspectoratele școlare au fost puse sub control politic, școlile au fost spații de propagandă, iar renovările s-au dus către firmele clienților baronilor locali. Marile confederații sindicale blochează orice reformă, iar liderii lor sunt arondați politic.
La 27 de ani de la căderea lui Ceaușescu, societea românească a rămas cu mitul educației „gratuite”. Nu, nu este gratuită. Dimpotrivă, plătim prea mult pentru un sistem atât de neperformant. Și este complet fals că „săracii” ar fi defavorizați într-un sistem privat. Școlile din mediul rural și din comunitățile sărace sunt un dezastru: 80% din notele sub 5 la Evaluare provin din mediul rural, recunoștea, în 2015, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu. (Mai multe detalii AICI)
RFI:
Organizaţia Naţiunilor Unite bănuieşte că autorităţile birmane au lansat de fapt o operaţiune de "purificare etnică" în vestul ţării, de unde în jur de 400 000 de membri ai minorităţii musulmane Rohingyas au fost obligaţi să se refugieze în Bangladeş. În acest context principalul grup armat rebel Rohingyas a anunţat că îşi suspendă temporar acţiunile militare pentru a permite sosirea ajutoarelor umanitare.
Specialiştii în istoria Birmaniei şi a regiunii respective afirmă în intervenţiile lor că de fapt majoritatea populaţiei birmane, budistă, îi consideră pe musulmanii Rohingyas nişte intruşi în ţara lor. Pentru birmanii budişti aceşti Rohingyas sunt de fapt nativi din Bangladeş de unde i-ar fi adus britanicii, la sfîrşitul secolului al nouăsprezecelea, cînd Imperiul britanic administra regiunea. Nu întîmplător deci acestei minorităţi musulmane nu i s-a acordat niciodată cetăţenia birmană, de parcă guvernele care s-au succedat la Rangoon ar fi aşteptat ocazia istorică pentru a-i trimite în masă pe toţi Rohingyas în Bangladeş.
Exasperaţi de situaţia de marginali în care se află, musulmanii Rohingyas s-au revoltat de mai multe ori. Rebelii afirmă însă că nu au nici o legătură cu Al-Qaida, cu Statul Islamic sau cu orice alt grup terorist internaţional. Atacurile comise însă de ei împotriva unor posturi de poliţie birmane nu a fost cea mai bună strategie pentru a atrage atenţia comunităţii internaţionale asupra situaţiei lor.
Consiliul de Securitate ONU le cere autorităţilor birmane să înceteze imediat "violenţele excesive" din vestul ţării. (Mai multe detalii AICI)
