Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

CTP, reacție la comentariile post atentate: Sunt mari zăcăminte de prostie în țara noastră

ctp cristian tudor popescu

Digi24:

Sunt mari zăcăminte de prostie în țara noastră”, a spus Cristian Tudor Popescu, ca reacție la comentariile unor români la declarațiile sale de dimineață cu privire la atentatele din Bruxelles. Pe de altă parte, jurnalistul a spus că nu trebuie suspecați de prostie cei din ISIS. „Scopurile ISIS sunt politice”, a subliniat el.

„E o tristă iluzie să ne spunem că asta e doar 'la ei, acolo'”, a scris Cristian Tudor Popescu pe Republica.ro, după intervenția în direct de la Digi24 din această dimineață. La Jurnalul de seară, jurnalistul a continuat explicația: „Am urmărit apoi reacțiile pe internet la această afirmație și vreau să vă spun că sunt consternat de nivelul de îngustime de minte pe care l-am întâlnit în aceste reacții.”
„Foarte mulți spun: 'Ce treabă avem noi cu Bruxelles și Paris? Pe Aeroportul Otopeni n-o să vină niciodată teroriștii, noi nu suntem ținte'. Sunt mari zăcăminte de prostie în țara noastră, se confirmă acum. Cuvântul război, care a fost rostit de nu știu câte ori astăzi, l-am spus și eu și l-am spus și la atentatele de la Paris, din noiembrie, când am vorbit de al treilea război mondial, care este în desfășurare, acest cuvânt e rostit dar nu e înțeles. Ce înseamnă un război? Că nu avem de-a face cu atacuri sporadice, spontane, disparate ale unor sălbatici și barbari, iarăși cuvinte care au intervenit în declarații ale unor șefi de state”, a spus jurnalistul.
„Asta ne dă o imagine falsă. Acest ISIS nu este o adunătură de primitivi, de barbari care lovesc orbește unde apucă. Sunt o entitate beligerantă cu care ne aflăm într-un război global și care are strategii, planuri, ținte, resurse, trupe speciale, e vorba de un teatru de operațiuni. Strategiile ISIS pot oricând să ducă spre România”, a menționat Cristian Tudor Popescu.
„E posibil ca în această gândire strategică, malefică, a ISIS - dar să nu îi suspectăm de prostie, că ne amăgim - la un moment dat să devină interesantă o explozie într-o țară din est, pentru a demonstra acelei țări și tuturor țărilor din est că a fi membru UE nu aduce decât rău, că UE și NATO nu pot să îi apere de atentate, de moarte, de distrugere. În schimb, tocmai faptul că sunt membri UE le poate aduce moarte și distrugere acasă”, a argumentat jurnalistul.

Ziarul Financiar:

ISIS este mult mai mult decât suma jihadiştilor care au ca sarcină propagarea terorii. Documente obţinute de jurnaliştii de la The Guardian, printre care şi un manual de 24 de pagini, dezvăluie modul în care a fost gândită şi organizată această grupare teroristă şi care este scopul ei final.
Astfel, se conturează imaginea grupului terorist care, deşi se situează sub semnul violenţei brutale în numele Jihadului, este axat, în mod egal, pe probleme ce ţin de aspectul social al unei organizaţii, cum ar fi sănătatea, educaţia, comerţul, comunicaţiile sau locurile de muncă. Pe scurt, este vorba despre construirea unui stat, scrie The Guardian.
Charlie Winter, cercetător la Georgia State University, care a văzut documentul ISIS, a declarat că manualul demonstrează o mare capacitate de premeditare.
"Departe de a fi o armată de fanatici iraţionaţi, însetaţi de sânge, ISIS este o organizaţie politică profund calculată cu o infrastructură extrem de complexă şi bine planificată în spate", a declarat Charlie Winter.   Potrivit The Guardian, manualul intitulat "Principii în administrarea Statului Islamic" are 24 de pagini şi este gândit pentru a instrui "cadrele din administraţie", în lunile de după momentul în care liderul ISIS, Abu Bakr al-Baghdadi, a declarat crearea "califatului islamic" zone din Irak şi Siria, la 28 iunie 2014.

contributors.ro:

La doar câteva zile după scenele terifiante ocazionate de capturarea jihadistului Abdeslam, 22 martie 2016 marchează o escaladare a terorii. Atacurile de la aeroport şi de la metrou, atentatorii sinucigaşi, panica,oroarea, sângele, pustiirea unui întreg oraş, starea de blocaj mental care urmează revelaţiei barbariei, toate acestea sunt, deja, familiare. Sunt scene care sunt parte din acel cotidian al violenţei islamiste, sunt scenele care ilustrează progresiva alunecare în haos şi nesiguranţă a universului de care ţinem, a propriei noastre civilizaţii.
Probabil, ca şi după carnagiul de la Paris, se vor găsi nu doar explicaţii, ci şi alibiuri. Se va invoca, spre a justifica radicalismul islamic,vina istorică a Europei .Ca şi atunci, după momente traumatice, va urma acceptarea tacită, marasmul, băltirea politică. Discursurile publice şi mediatice sunt incapabile să mai trezească acea emoţie civică pe care o asociam, de demult, cu libertatea occidentală.
22 martie 2016, cu asediul la care este supus un întreg oraş, se situează în prelungirea acestei derive continentale care pare de neoprit. Un sentiment de orbire suicidară a cuprins Occidentul european. Deşi semnele unei ostilităţi implacabile cu care ne confruntăm sunt vizibile, negarea, tăgăduirea, izolarea , auto-amăgirea rămân neafectate, ca temelii ale unei viziuni ce mizează pe acomodare, pe capitulare, pe imobilism. Este ca şi cum nimeni şi nimic nu ar mai avea energia de a debloca un mecanism de apărare. Este ca şi cum sistemul de apărare al valorilor care ne definesc ar fi fost înlăturat, iar inamicii noştri sunt într-o ofensivă de neoprit.
Masacrul de astăzi este însuşi viitorul Europei, în pofida a ceea ce ideologii de serviciu ai optimismului vor afirma, cu siguranţa utopică care îi caracterizează. Statul belgian, incapabil să neutralize reţeau de teroare care operează în cartierele sale, este imaginea, memorabilă şi neliniştitoare, a unei mutaţii cu care suntem contemporani. O armată mobilizată spre a lupta cu duşmanii invizibili, care nu sunt altceva decât proprii ei cetăţeni renegaţi- iată staţia terminus a unei curs de decenii,urmat cu iresponsabilitate.
Islamismul care prinde rădăcini în societăţile europene nu este un accident pasager, ci o provocare la fel de formidabilă ca şi totalitarismul de veac XX, în avatarurile sale clasice. De această dată, însă, inamicii noştri par să aibă în faţa lor state slăbite şi societăţi paralizate de frică şi de conformism. Fibra curajului democratic este slăbită, dacă nu eliminată definitiv de-a dreptul.

 

 

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.