Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

CTP remarcă o diversiune: Lovitura principală va veni în altă parte

ctp2

Digi24:

Jurnalistul Cristian Tudor Popescu a comentat declarațiile lui Șerban Nicolae, președintele Comisiei Juridice din Senat, privind modificarea legii grațierii, astfel încât și persoanele condamnate pentru corupție să fie grațiate.

„Să o încadrăm în nişte categorii de manual: provocare, manipulare, diversiune. Din moment ce Șerban Nicolae se exprimă cât se poate de clar în legătură cu uriaşele manifestări din pieţele României că sunt rodul unei manipulări și nimic altceva, atunci ce face acum nu e decât o provocare”, a spus Cristian Tudor Popescu.
El spune că legea grațierii este „o nouă sfidare”, iar semnalul transmis către public este că „infracțiunea de corupţie nu e deloc gravă, aproape că nici nu e infracţiune, aproape că ar trebui să fie tratată ca o contravenţie, mulţi dintre cei care se află după gratii acum pentru infracţiuni din sfera corupţiei, abuz în serviciu, dare şi luare de mită, trafic de influență, sunt de fapt nevinovaţi”.
„Asta vrea să transmită dl Nicolae. Nişte procurori DNA s-au năpustit aidoma poliției politice pe aceşti nevinovaţi şi nişte judecători controlaţi de binom i-au condamnat. Acest gest al d-lui Nicolae urmăreşte încă o dată discreditarea justiţiei din România în ochii publicului. Procurorii şi judecătorii trebuie să fie văzuţi ca nişte călăi care comit nedreptăţi, iar corupţii sunt nişte cetăţeni de-ai noştri care au călcat pe spaţiul verde sau au călătorit fără bilet în tramvai”, a mai spus jurnalistul.
Cristian Tudor Popescu a vorbit și despre declarația lui Liviu Dragnea, președintele PSD, care s-a declarat împotriva amendamentului depus de Șerban Nicolae.
„E o diversiune pentru că și dl Dragnea a beneficat de iniţiativa d-lui Nicolae pentru a spune că nu e de acord cu graţierea corupţiei. Dar dl Dragnea tocmai va fi judecat acum în dosarul Referendumului, a cerut să i se şteargă să fie achitat pentru acea condamnare de doi ani cu suspendare. Spune: uite, eu nu sunt de acord cu graţierea, deci eu n-am comis acolo un act de corupţie, în dosarul respectiv, deci vrea să-şi creeze o platformă favorabilă în propriul proces”, spune jurnalistul.
În opinia sa, „ce a făcut dl Nicolae e echivalent, în termeni juridici -are această limbă de lemn, mai precis de talaș, pe care o vehiculează continuu -, cu ce spunea dl Tăriceanu, că 'toată lumea face gargară cu corupţie în România'. Asta vrea să transmită, în esență, dl Nicolae: corupția este gargară. Sau 'bulshitul' domnului Dragnea, o altă echivalență perfectă a ceea ce a făcut acum în termeni juridici dl Șerban Nicolae”.
„După părerea mea, această diversiune nu trebuie să-i înșele pe cei care au protestat şi care trebuie să rămână atenţi pentru că după această manevră a d-lui Nicolae, neasumată de Dragnea şi Grindeanu, după părerea mea lovitura principală va veni în altă parte, pe altă direcţie, în niciun caz n-au renunţat PSD-ul, cu acești demni conducători ai lor, la erodarea şi neutralizarea DNA şi a justiţiei corecte în România”, a mai spus Cristian Tudor Popescu.

National:

Pentru ca romanii nu sunt „tari in gura” ca polonezii sau ungurii, noua Putere de la Bucuresti pare sa fi gasit „ofranda” pentru mai-marii comisari ai Uniunii Europene. Care, dupa ce au cerut „privatizarea” in ritm fortat a companiilor energetice la care statul roman pastreaza inca controlul si care, in ultima vreme, au avut rezultate financiare deosebite, care au depasit deja orice imaginatie, par sa se fi multumit acum doar cu o importanta „halca” din Ministerul Transporturilor.
Minister care, sa nu uitam, are totusi unul dintre cele mai generoase bugete, desi rezultatele concrete or fi ele sublime, dar lipsesc cu desavarsire. Astfel ca, in fond si la urma urmei, pierderea cea mai mare nu pare sa fie a contribuabilului roman, ci a „clanului Badalau”. Cel care, iata, desi isi „marcase teritoriul” de la Ministerul Transporturilor, va trebui peste nu multa vreme sa se multumeasca doar cu „maruntisul”, grosul bugetar urmand a fi manageriat strict la pretioasele indicatii ale managerilor pe care Bruxelles-ul vrea sa-i impuna la conducerea companiilor din subordinea ministrului Razvan Cuc.
Premiu de consolare
Aproape ca nu se stie cum, guvernantii au rezistat, cel putin momentan, asaltului pe care influentii comisari europeni l-au declansat pentru „globalizarea” companiilor energetice romanesti. In schimb, noua Putere s-a decis sa sacrifice Transporturile, un alt domeniu care a starnit „pofta” marilor jucatori internationali. Si uite cum, de-abia asezati la butoanele nenumaratelor companii mai mult sau mai putin profitabile din subordinea Ministerului Transporturilor, oamenii de casa ai unuia dintre ultimii „baroni” pesedisti, liderul giurgiuvean Niculae Badalau ar putea fi ridicati de la „masa bunatatilor”.
Desigur, nu de catre Sorin Grindeanu, ci de oamenii pe care Bruxelles-ul ii va trimite pentru a prelua conducerea manageriala. Caci, din cate se aude, aidoma ca si in alte domenii de activitate, si la Transporturi va fi declansata o ampla campanie de implementare a „conducerilor corporatiste” .

Ziarul Financiar:

Angajaţii români au înregistrat cea mai mare creştere a productivităţii muncii din Uniunea Europeană în ul­timul deceniu, de la un indice al productivităţii mu­n­cii de 34,2 în anul 2005 (faţă de media statelor UE de 100) la 59,4 în 2015 (din 100 - media UE), arată datele Eu­rostat, biroul de statistică al Uniunii Euro­pene. În acelaşi interval, productivi­tatea angajaţilor germani a scăzut uşor, de la un indice de 108,5 în 2005 la unul de 106 în 2015.
Cu toate acestea, deşi argumentul productivităţii scăzute a muncii din Ro­mânia este cel mai frecvent invocat de unii reprezentanţi ai mediului de afaceri atunci când se vorbeşte despre creşterile de salarii „forţate“ de guvern prin creşterea salariului minim pe economie, statisticile arată că productivitatea angajaţilor români a crescut, dar decalajele salariale nu s-au atenuat cu acelaşi ritm. Astfel, în prezent, un angajat român câştigă, în medie, circa 2.000 de lei net pe lună (cca 450 de euro), de cinci ori mai puţin faţă de salariul mediu din statele Uniunii Europene. Comparativ cu angajaţii din Germania, românii câştigă de 6,4 ori mai puţin, iar faţă de angajaţii din Franţa românii câştigă de 4,8 ori mai puţin.
„Scăderea demografică şi deficitul de personal au obligat, practic, la o creştere a productivităţii angajaţilor români, în condiţiile în care firmele au fost nevoite să producă cel puţin la fel de mult sau poate chiar mai mult cu mai puţini oameni. Acest lucru a avut un impact pozitiv asupra productivităţii angajaţilor români, întrucât acest indicator a crescut în ultimii ani“, a explicat Florin Go­dean, country manager al furni­zorului de soluţii privind forţa de muncă Adecco România, liderul pieţei locale de recrutare.

RFI:

Ca să-şi salveze candidatura, François Fillon s-a luat de justiţie, de presă şi a evocat teza complotului. « Asasinat politic », « tribunal mediatic » şi « stat de drept sistematic violat » sunt doar câteva din acuzaţiile aduse de candidatul conservator celor care anchetează despre presupusele locuri de muncă fictive de care ar fi beneficiat soţia sa şi copii săi.
Le Monde constată astfel că de o lună de când e confruntat cu această afacere, « Fillon nu doar că şi-a văzut candidatura la Elysée fragilizată dar a avut ca efect şi modificarea radicală a discursului şi a orientării ideologice a fostului premier francez. Incercând să se apere de acuzaţii, el a folosit accente populiste » notează ziarul francez. Evocând « lovitura de stat a judecătorilor » şi « tentativa de linşaj a jurnaliştilor », François Fillon s-a demarcat defintiv de imaginea sa de om ponderat şi respectuos faţă de institţiile statului. Istoricul Pierre Rosanvallon, afirmă astfel în paginile lui Le Monde că « a auzi din gura unui candidat la preşedinţie vorbe atât de agresive la adresa justiţiei şi a presei este un eveniment inedit, fiind marca unei viziuni populiste a democraţiei ».
Virajul populist luat de Fillon a fost denunţat cu fermitate şi de Alain Juppé. Fostul premier, tot conservator, şi ex-pretendent şi el la preşedinţie, a estimat că « discursul tot mai radical al lui Fiilon l-a dus într-un impas şi în plus i-a îndepărtat pe unii dintre alegătorii centrişti ». Dominique de Villepin, şi el fost prim-ministru, are şi el un verdict dur : « In momentul în care François Fillon a pus în cauză instituţiile ţării, el şi-a pierdut totodată credibilitatea şi demnitatea de care trebuie să dea dovadă orice candidat la preşedinţie ».

 

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.