Premium
Evenimentul Zilei:
Agerpres:
Parchetul din Germania va ancheta acuzațiile conform cărora agenția de informații externe BND a încălcat legislația atunci când a ajutat SUA să spioneze oficiali și companii din Europa, printre care și grupul Airbus, a precizat biroul procuraturii federale. Un purtător de cuvânt al Parchetului a confirmat informațiile apărute în acest weekend în media din Germania privind deschiderea unei anchete, în contextul în care opoziția a cerut mai multe informații în legătură cu acest scandal din partea guvernului condus de cancelarul Angela Merkel. "A fost deschisă o anchetă preliminară", a precizat purtătorul de cuvânt. Tot în legătură cu acest caz, însuși procurorul federal Harald Range va fi audiat miercuri, la Berlin, de o comisie parlamentară care va analiza această afacere. Revista Der Spiegel a relatat că BND a ajutat Agenția de Securitate Națională (NSA) din SUA în ultimii zece ani, punând Germania într-o situație dificilă și deranjând o bună parte a opiniei publice, într-o țară unde supravegherea este un subiect sensibil din cauza abuzurilor comise de naziști și de Stasi, securitatea din fosta Germanie de Est.
Ziarul Financiar:
Pe 31 martie, BNR a redus dobânda de referinţă la 2%, dar în acelaşi timp a pus punct şi unui ciclu de şase ani, în care a coborât rata de la 10,25% (august 2008) până la 2% (martie 2015). Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a lăsat să se înţeleagă că ciclul de reducere a dobânzii de politică monetară s-a încheiat şi este puţin probabil ca BNR să mai umble la acest instrument de politică monetară... Dacă BNR a pus punct ciclului de reducere a ratei dobânzii de referinţă , ce ar putea să facă în continuare pentru economie, companii, şi persoane fizice, adică pentru cei care au credite la bancă? Să scadă cursul leu/euro. Aşa cum scăderea dobânzii la lei a redus factura lunară - principal plus dobândă pentru cei care au împrumuturi în lei, o scădere a cursului cu 5% sau chiar cu 10% ar elibera noi bani. Dacă cineva se întreabă de unde vine această creştere a consumului de un an şi jumătate, un răspuns îl găsim în scăderea dobânzilor la lei, care a lăsat în conturile companiilor şi în portofelele persoanelor fizice “ceva lei”. Dacă aveţi curiozitatea, să calculaţi cât plăteaţi atunci când dobânda la BNR era 5,25%, iar ROBOR-ul era cotat la 5-6%, şi cât plătiţi acum, când ROBOR-ul e 1,5% la trei luni şi 2% dobânda la BNR. Asta presupunând că banca şi-a păstrat marja. Dacă BNR ar împinge cursul spre 4,2 lei pentru un euro sau chiar 4 lei pentru un euro, s-ar elibera câteva sute de milioane de euro pentru companii şi populaţie, care ar fi echivalentul unei majorări salariale sau a unei reduceri de TVA.
