Premium
Liviu Dragnea a reușit să-și impună voința, silindu-l pe premierul Mihai Tudose să adopte noile măsuri fiscale la Cod. Premierul și-a vulnerabilizat poziția, antagonizându-și mediul de afaceri, sindicatele, primarii și, mai ales salariații, și-și joacă acum rolul de premier. Nu doar soarta lui este în joc ci și a menținerii PSD la guvernare. Dacă mai acum un an Dragnea era nelipsit de la televiziuni, explicând doct tabelele pline de promisiuni, vândute ca atare în campania electorală, acum liderul PSD s-a refugiat în biroul său de la Parlament și evită presa. Motive sunt destule dacă comparăm promisiunile PSD cu situația actuală.
ALERTĂ - Val de plângeri penale la DNA! Sorin Grindeanu, RCS&RDS, dar și Sebastian Ghiță, vizați
În doar jumătate de an, România s-a ales cu un deficit de 6,3 miliarde de lei și cu un deficit al balanţei comerciale (FOB/CIF) crescut cu aproape 1,96 miliarde de euro, la 8,89 miliarde de euro, cu cheltuieli bugetare mai mari cu 10%, cu un preț la energie electrică de trei ori mai mare decât anul trecut pe vremea aceasta, cu accize mai mari la țigări și combustibili, și cu costuri mai mari pentru angajați, după ce la începului lui 2017, salariații cu venituri decente au fost nevoiți să plăteasc statului mai mult. În plus, impozitul pe contract part-time a crescut, s-a plafonat indemnizația pentru creșterea copilului, iar investițiile sunt la nivel minim.
O mare parte dintre acestea au la bază drept cauză un program guvernamental care s-a impus printr-o revoluție fiscală fără precedent și care a avut în prim plan creșterile de salarii, pensii și de ajutoare sociale. Pentru a-și asigura victoria în alegeri, social-democrații au promis măriri de salarii și pensii: salariu minim brut de 1450 de lei, cel mediu de cel puțin 3100, pensie minimă de 520 de lei și punct de pensie de 1000 de lei. Totul urmat de noi creșteri de salarii de la 1 ianuarie 2018, prin noua lege a salarizării unitare, dar și de pensii printr-o nouă lege de profil.
Alina Gorghiu anunță numele viitorului prim-ministru de la PNL
Așa cum se vede în indicatorii promovați de PSD pentru construcția bugetului pe 2017, conducerea social-democrată mai promitea ceva: un deficit bugetar de maximum 2,7% din PIB, o rată a inflației de cel mult 1,2% și un curs valutar de 4,46 lei per euro.
La final de an 2017, lucrurile nu stau deloc roz pentru liderii PSD. Într-adevăr, de la 1 februarie, salariul minim pe economie în ţara noastră este de 1.450 de lei. Cfonrom datelor INS, câştigul salarial mediu brut pe economie a crescut cu 0,5% în septembrie faţă de luna anterioară, până la 3.305 lei, în timp ce valoarea netă s-a situat la 2.376 de lei, în urcare cu 12 lei.
În schimb, toate aceste câștiguri nu pot fi traduse într-o creștere reală a puterii de cumpărare a românului, adevăratul indicator al unei majorări sănătoase, deoarece alți trei indicatori esențiali au fost dați peste cap.
Pe fondul controverselor legate de lipsa de predicitibilitate și stabilitate aduse de noile modificări la Codul fiscal, cursul valutar a crescut la 4,6279 lei per un euro, cel mai slab leu din ultimii 5 ani, și nu dă semne de stabilizare sau de scădere. Aceeastă situație a generat scumpiri în lanț, iar ROBOR-ul, indicatorul după care băncile își calculează ratele pentru creditele acordate a crescut la 1,87%, practic dublându-se față de anul trecut.
De asemenea, Comisia Europeană estimează că deficitul public al României ar urma să ajungă la 3,3% din PIB în 2017, față de cel de 2,7% prognozat de către Guvern, pentru ca în 2018 să se agraveze și mai mult până la 3,9% din PIB și să ajungă la 4,6% în 2019. Și asta în ciuda faptului că previziunile economice de toamnă ale Executivului comunitar arată că economia românească ar urma să înregistreze un avans de 5,7% în 2017
În fine, BNR a anunțat, prin vocea guvernatorului Mugur Isărescu că nu mia există nici o șansă pentru ca România să se încadreze în ținta de inflație de 1,2%. Rata inflației a urcat deja pentru această lună, la 2,6%, iar BNR estimează pentru luna decembrie un indicator de 2,7%, de două ori și ceva peste indicatorul promis de PSD pentru acest an. În ultima lună, alimentele s-au scumpit cu aproape 3,5%, combustibilii și energia electrică cu aproape 7%.
Toate aceste date, susținute de instituțiile specializate în domeniu, aruncă în aer sau anulează efectul creșterilor salariale promovate și aplicate parțial de căte PSD.
Deja impactul primelor majorări, precum creșterea din martie a pensiei minim garantate la 520 de lei au împovărat bugetul de stat. Numai această măsură, de exemplu, s-a tradus printr-un impact bugetar de 4,6 miliarde de lei. De la 1 iulie, majorarea punctului de pensie la 1000 de lei a însemnat alte 3 miliarde cheltuite de la bugetul de stat. Iar acum, salariații sunt cei care vor deconta acestei nevoi bugetare, prin transferul contribuțiilor de la angajat la angajator, anulând practic orice brumă de creștere reală a salariilor din acest an și silind angajatorii să-și crească cheltuielile cu salariile pentru a-și păstra angajații valoroși. În prezent, toți angajații așteaptă febrili să vadă ce măsuri va dispune patronul și cum va arăta anul viitor fluturașul de salariu.
Singurii care puteau avea totuși de câștigat ar fi fost cei care acum primesc salariul minim brut pe economie, 1.450 lei. Cu condiția ca PSD să aplice impozit zero pentru veniturile de sub 2.000 de lei, așa cum promitea în programul de guvernare. Din nefericire pentru această categorie, acest lucru nu mai este posibil. Guvernul are nevoie de toți banii necesari proveniți din taxe, așa că Liviu Dragnea a anunțat că impozitul zero pentru cei care au venituri sub 2000 de lei nu va fi aplicat din 2018. În schimb, pentru a îndulci pilula, liderul PSD promite acum că vor exista deduceri în funcţie de nivelul de salarizare, venituri şi numărul de copii care vor avea „aproape” acelaşi efect.
În aceste condiții, cu atâtea presiuni financiare, cum va arăta însă bugetul pentru 2018, rămâne un mister. Mai mult ca sigur, chiar şi pentru PSD.
Pentru Tudose, mare sa vulnerabilitate în urma acestui tablou, o reprezintă eventuala scădere de la 1 ianuarie a salariilor unor categorii de angajați. Un astfel de scenariu l-ar putea sili să joace cu postul de premier pe masă. Pentru Dragnea, o eventuală continuare a trendului descendent pe care se află partidul în sondaje, ca efect al proastei gestionări a promisiunilor electorale făcute, l-ar putea costa poziția sa de conducere din partid. Deocamdată, Dragnea stă ascuns, se ferește de poziții publice, în timp ce semnatarul măsurilor din Palatul Victoria este lăsat să încaseze toate loviturile.
