Premium
stiripesurse.ro vă prezintă principalele teme ale zilei din presa de mâine:
Adevarul:
Ofiţerii din cadrul „Doi şi-un sfert”, aflat sub coordonarea lui Gelu Voican Voiculescu, ar fi supravegheat contrainformativ manifestanţii din Piaţa Universităţii şi pe liderii Opoziţiei. În acelaşi timp, cadre SRI ar fi colaborat cu liderii CPUN pentru a-i transporta pe mineri în Capitală. Detaliile apar din dosarul „Mineriadei din 13-15 iunie 1990”
„Gelu Voican Voiculescu îmi trasa sarcini să aflu cât mai multe informaţii despre Ion Raţiu, Corneliu Coposu, Radu Câmpeanu şi, în principal, despre cei care se opun lui Ion Iliescu”. Aceasta este o parte din declaraţia de martor a lui Nelu Florea, fost ofiţer al UM 0215, cunoscută ca „Doi şi-un sfert”, serviciul secret al Ministerului de Interne (MI). Nelu Florea a povestit pe îndelete procurorilor militari care a fost rolul său şi al mai multor ofiţeri de informaţii în timpul „Mineriadei din 13-15 iunie 1990”.
Rechizitoriul acestui dosar a fost trimis în instanţă la sfârşitul săptămânii trecute. Cu această ocazie au fost trimise în judecată pentru crime împotriva umanităţii 14 persoane, între care fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman, fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu, fostul şef al SRI Virgil Măgureanu şi Miron Cozma.
Fost revoluţionar, transformat în ofiţer
Militar de carieră înainte de 1989, Nelu Florea a stat în sediul CC al PCR până în ianuarie 1990. Acolo a intrat în cercul zero al noii conduceri. Ulterior el s-a transferat la UM 0215 şi a fost unul dintre ofiţerii care au supravegheat contrainformativ Piaţa Universităţii. Ofiţerul a explicat şi care era misiunea sa: „Pentru a afla cine sunt iniţiatorii şi cine sunt implicaţi din exterior”. Potrivit acestuia, rapoartele le-ar fi predat personal lui Gelu Voican Voiculescu.
„Culegerea de informaţii am făcut-o, iniţial, din proprie iniţiativă, după care, la iniţiativa lui Gelu Voican Voiculescu, fără ştirea conducerii FOI (Forţele de Ordine şi Intervenţie din cadrul Ministerului de Interne). Această culegere de informaţii, am făcut-o pentru a nu pierde legătura cu Gelu Voican Voiculescu. În timpul ocupării Pieţei Universităţii, evitam să merg acolo, întrucât mă cunoşteau mai mulţi manifestanţi (revoluţionari), care ştiau că lucrez pentru conducerea ţării din acea perioadă”, a mai precizat Nelu Florea. Din acest motiv, pentru a nu fi deconspirat, şi-ar fi creat o reţea de informatori care aveau acces în rândurile Opoziţiei. (Mai multe detalii AICI)
Digi24:
Jurnalistul Cristian Tudor Popescu a declarat că moțiunea de cenzură, citită în Parlament duminică, este un lucru incorect din punct de vedere logic pentru că Sorin Grindeanu a fost învestit în funcția de premier de Parlamentul României, nu de PSD, iar regula democratică este că cel care te-a numit este și cel care te revocă din funcție.
O să vedem ce se va intâmpla miercuri, au funcţionat mecanismele de mobilizare a PSD. Miercuri se pot întâmpla alte lucruri, s-ar putea să se întârzie votarea moţiunii pentru că există nişte obiecţii cu privire la constituționalitatea moţiunii. Ar trebui mai multe argumente pentru votarea moţiunii”, a afirmat Cristian Tudor Popescu.
„Această moţiune conţine nişte cuvinte, după cum a spus domnul Dragnea, cuvinte care n-au nicio importantă şi este şi un lucru incorect din punct de vedere logic. Grindeanu respectă reguli democratice la rigoare. Le respectă pentru că nu a fost numit în funcţia de prim ministru de PSD sau domnul Dragnea, a fost învestit de Parlamentul României, iar o regulă democratică spune că cel care te-a numit e şi cel care te revoca, deci moţiunea de cenzură este mijlocul democratic pentru a schimbă acest guvern în condiţiile în care PSD consideră că acest guvern nu mai corespunde”, adaugă Cristian Tudor Popescu.
„(...) Miercuri are loc execuţia după reguli democratice. Este o probabilitatea foarte mare că această moţiune să treacă şi domnul Grindeanu cu Ponta şi domnul Jianu să plece. Există şi şanse mici că domnii Grindeanu şi Ponta să mobilizeze parlamentari PSD care au câte un cui impotriva lui Dragnea, aceştia există”, spune Cristian Tudor Popescu. (Mai multe detalii AICI)
Ziarul Financiar:
Este foarte greu de discutat despre încredere şi prosperitate în România, într-o ţară extrem de divizată, unde nu avem noi încredere în noi, unde, paradoxal, românii vor să plece din ţară, iar străinii vor să vină în România, unde clădirile de birouri state of the art se învecinează câţiva kilometri mai încolo cu case uitate de timp, din chirpici şi cu WC-urile în fundul curţii.
Este foarte greu să vorbeşti despre viitor când cel puţin jumătate din români întreabă în fiecare zi unde este creşterea economică (România are cea mai mare creştere economică din Europa) pentru că oamenii nu mai au bani, pentru că nu se mai construieşte nimic în România sau pentru că elevii nu mai învaţă nimic la şcoală.
Cum poţi să convingi pe cineva când spui că economia României este de patru ori mai puternică, mai performantă şi mai competitivă decât în ‘90 sau de şase ori mai puternică decât în 1993-1994, când nu se mai văd fabricile de altădată, care s-au transformat în malluri sau în clădiri de birouri.
Acum 23 de ani, zona Aurel Vlaicu din Capitală, după linia de tramvai, era fabrica de mobilă şi un imens câmp de bălării. Totul era cenuşiu, iar culoarea preferată a Bucureştiului pentru îmbrăcăminte era negru, pentru că ţinea mai mult la tăvăleală, iar oamenii trebuia să poarte hainele mai mult timp.
În 1994, salariul mediu pe economie a fost de 141.951 lei (cursul valutar oficial era de 1.655 lei/dolar), adică 85 de dolari.
După căderea economică de la începutul anilor ‘90, după căderea pieţei foste comuniste, după degringolada căderii politice, PIB-ul a ajuns la 26 de miliarde de dolari, cu exporturi anuale de 6 miliarde de dolari şi importuri de 6,5 miliarde de dolari. Numărul de angajaţi din economie era de aproape 6 milioane.
În cel mai bun an al perioadei comuniste, PIB-ul României a fost de 40 de miliarde de dolari.
În 1994, rata inflaţiei a fost de 61% (an la an), cu un nivel mediu anual de 136%. Dobânzile active (la credite) erau de 48% pe an, iar cele pasive (la depozite) de 36%.
Rata medie a dobânzii de referinţă la BNR a fost de 65,3%.
Deci în România se trăia cu 50-80-100 de dolari pe lună. De credite pentru case, pentru maşini, pentru consum nici nu se punea problema.
După venirea minerilor şi închiderea uşilor externe, România părea mai aproape de Rusia decât de Occident. Investiţiile străine se numărau pe degete, aeroporturile erau goale, cozile de la ambasade erau pentru vize şi pentru plecarea din ţară.
Cum arată România după 23 de ani, când ieşi din metrou de la Aurel Vlaicu? (Mai multe detalii AICI)
Agerpres:
Gardienii Revoluției, armata de elită a regimului de la Teheran, au anunțat că au lansat duminică, din vestul Iranului, mai multe rachete asupra "bazelor teroriste" din regiunea Deir Ezzor din Siria, controlată în principal de gruparea Stat Islamic (SI), transmite AFP.
Aceste tiruri cu rachete vin ca "represalii" la atentatele comise pe 7 iunie la Parlamentul iranian și mausoleul imamului Khomeini din Teheran, soldate cu 17 morți și revendicate de SI, au precizat Gardienii Revoluției, într-un comunicat publicat pe site-ul lor.
Iranul este angajat în Irak și în Siria, alături de guvernele acestor două țări, în lupta contra grupărilor rebele și jihadiste, printre care și SI. Dar este pentru prima dată, notează AFP, când rachete sunt trase de pe teritoriul iranian contra grupărilor jihadiste din Siria.
"În această operațiune, rachete cu rază medie de acțiune au fost trase din provinciile Kermanshah și Kurdistan. Un mare număr de teroriști au fost uciși iar echipamentele și armele lor au fost distruse", afirmă comunicatul Gardienilor. (Mai multe detalii AICI)
