Cum s-a spart clabucul PLR-PC si a ramas tara fara “a treia forta”

In urma cu vreo luna, doua uriase forte politice, care cantaresc impreuna cateva mii de voturi, PC si PLR, decisesera ca – gata! – a venit momentul sa iasa din umbra irelevantei politice si a lustruitului de bombeu pesedist si sa formeze – vorba mare – o “a treia forta politica in Romania”. Pentru ca – nu-i asa? – din doua nulitati electorale poate emerge oricand o miscare care sa hipnotizeze masele.

Termenul maretei unificari: 24 martie. Data care, spre suprinderea generala – lumea politica statea, desigur, cu sufletul la gura in asteptarea astralului moment – a trecut fara sa se intample nimic. Cum adica? Marele Partid Conservator, care jura an de an, in rezolutii solemne, votate in unanimitate la congres, ca merge singur in alegeri – nu se tine de cuvant?!? Adica solidul Partid Liberal Reformator, care promite credibil, dar usor inexact, sa existe si in acte de atata amar de vreme – nu-si respecta angajamentele?!?

Raspunsul real – care depaseste discursul ironic – este evident: da, toata lumea stia ca “a treia forta” este doar un clabuc politic. Un clabuc care poate fi umflat si spart, in voie, in functie de doua obiective:

1. Obiectivul lui Ponta de a tine pe loc 40 de parlamentari nemultumiti, dar ezitanti.
2. Obiectivul liderilor PC si PLR de a supravietui politic, din mila PSD, in contextul problemelor penale care le dau tarcoale.

Sa le luam pe rand.

In PLR si PC exista numerosi parlamentari nemultumiti de situatia pseudo-partidelor lor si de statutul de politicieni de mana a doua care li se ofera in coalitia de guvernare. Acesti parlamentari sunt, de cateva luni bune, intr-o pozitie inghetata de plecare spre alte solutii politice: partide noi, grupuri parlamentare noi, PNL, UNPR. Modul in care Ponta le amana plecarea este activarea – cand este cazul – a morcovului unei “a treia forte” care, rupand electoral gura targului, ii va pune pe acesti parlamentari pe locuri eligibile. E o sarada – in niciun sistem de putere o forta nu sprijina cu adevarat nasterea unei alte forte – insa, de bine-de rau, e o sarada care da rezultate de cinci luni.

In al doilea rand, in contextul in care sistemul politic romanesc isi face agenda in functie de cea a DNA, ar trebui sa ne uitam putin la CV-urile juridice ale liderilor PLR-PC. Primul dintre ei, domnul Calin Popescu Anton Tariceanu, va merge – cel mai probabil vineri – la DNA pentru explicatii in dosarul Microsoft. Nu va fi deloc o perioada infloritoare pentru el – cu atat mai mult cu cat, dupa ce a incercat sa subtilizeze partidul de suflet al lui Dan Voiculescu si sa-i schimbe denumirea, nu va beneficia de o mare clementa din partea presei pe care, pana mai ieri, a contat neconditionat.

Partidul Conservator, pe de alta parte, se afla in epoca discretului dosar “Agricultura”, in care europarlamentarul PC Laurentiu Rebega e inregistrat spunand lucruri pline de talc si miez despre bani si partid. In ce logica si in ce context ar putea sa pretinda un europarlamentar bani de la fermieri pentru interventii la Ministerul Agriculturii e greu de inteles – dar sunt convins ca ne-o vor spune procurorii la finalizarea dosarului; va mai dura – desigur – implicatiile fiind ample si ramificatiile bogate.

In aceste conditii politice si penale, marea reunificare a “celei de-a treia forte” este, in mod evident, doar o bazaconie scornita in logica: “Caline Antone, fa-te ca lucrezi!”. Discutia despre majoritatea anti-Ponta din Camera Deputatilor si Senat va reinvia consistent  in momentul in care parlamentarii PC-PLR – cu carierele blocate astazi de morcovul “a treia forta” – vor intelege ca sunt doar amagiti si manipulati.