Premium
Senatorul UDMR Harghita Tanczos Barna a declarat, pentru Agerpres, că Uniunea propune majorarea cotelor defalcate din impozitul pe venit la autorităţile locale, pentru compensarea pierderilor ce vor fi provocate bugetelor locale prin reducerea de la 16 la 10% a impozitului pe venit, promovată în pachetul de măsuri fiscale al Guvernului.
Citeşte şi: Previziuni SUMBRE: 'Războiul mocneşte în PSD. Tudose a început deja marea curăţenie' (presă)
Tanczos Barna a explicat că această măsură "aduce în pragul disperării autorităţile locale", ale căror venituri vor scădea "drastic" şi de aceea UDMR propune majorarea cotelor din impozitul pe venit la autorităţile locale. Potrivit acestuia, UDMR a depus un proiect de lege, independent de "această ordonanţă numită revoluţie fiscală", care prevede majorarea cotelor defalcate din impozitul pe venit la autorităţile locale, dar care a fost respinsă la Senat, urmând să ajungă în Camera Deputaţilor.
"La Camera Deputaţilor, avem două alternative la dispoziţie: să aprobăm proiectul de lege al UDMR şi să creştem cota de defalcare pentru primării de la 41 la 67% şi asta ar însemna o compensare a pierderilor de venit pentru primării şi acelaşi lucru vom propune şi pentru consiliile judeţene. A doua alternativă, prin legea bugetului de stat în 2018, să majorăm cotele, în conformitate cu prevederile legii finanţelor publice locale, care permite în mod expres acest lucru", a precizat Tanczos Barna, membru în Comisia de buget-finanţe din Senat.
Citeşte şi: Ministrul Justiţiei, prima MĂSURĂ după raportul MCV: 'Atunci să trageţi concluziile...'
Parlamentarul UDMR consideră că cea mai mare parte a încasărilor din impozitul pe venit ar trebui să rămână la nivel local, pentru a încuraja autorităţile locale să promoveze o politică de atragere a investitorilor. "Ideal ar fi, dacă tot facem o revoluţie fiscală, ca o bună parte sau cea mai mare parte a acestor încasări din impozitul pe venit să rămână la nivel local şi atunci ar exista un stimulent concret pentru primari şi autorităţile publice locale de a avea o politică favorabilă întreprinzătorilor, mediului de afaceri, cu investiţii în parcuri industriale, în suprafeţe care să fie puse la dispoziţia investitorilor care vor să vină în acele comune, sate, oraşe. În nici un caz nu este benefică o reducere a cotelor alocate autorităţilor publice locale din impozitul pe venit, pentru că reacţia imediat va fi de dezinteres în legătură cu activitatea de susţinere a mediului de afaceri ", a spus Tanczos.
Citeşte şi: Fost ministru al Justiţiei, dezvăluiri despre şedinţa EXPLOZIVĂ a PSD. Ce subiecte sunt pe masa discuţiilor
Acesta a adăugat că UDMR nu este împotriva reducerii impozitării sau a simplificării oricăror proceduri de colectare a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor la bugetul de stat, dar este "împotriva măsurilor luate în pripă, împotriva măsurilor care nu au spate o analiză temeinică". Parlamentarul UDMR a punctat că, din analizele făcute până acum la nivelul judeţului Harghita, dacă ordonanţa rămâne în forma prezentată de Guvern, impactul pe veniturile primăriile va fi "undeva la minus 37% din veniturile încasate în urma defalcării impozitului pe venit".
Tanczos a mai spus că este o reducere "drastică" a fondurilor pentru investiţii, în condiţiile în care şi în momentul de faţă multe dintre primării sunt la limita supravieţuirii. "Trebuie văzut faptul că această potenţială reducere de venituri vine în acelaşi timp cu majorarea salariilor din autorităţile publice locale din cadrul primăriilor, ceea ce este practic o foarfecă, care în momentul în care se va închide va genera efecte grave. Suntem pentru majorarea salariilor în primării, pentru că salariile nu erau decente, erau aproape de salariul minim şi nu era corect, dar în acelaşi timp, odată cu majorarea salariilor, trebuie să defalcăm mai multe venituri colectate de stat către autorităţile publice locale", a conchis Tanczos Barna.
La rândul său, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, a declarat, pentru AGERPRES, că dacă ordonanţa se va aplica în forma prezentată, fără un sistem de compensări, bugetul instituţiei pe care o conduce se va micşora cu 15 milioane de lei. "Am făcut un calcul şi din bugetul CJ ar lipsi, dacă totul ar rămâne aşa, 15 milioane de lei, care este o sumă imensă şi nici nu preconizez ce am putea face (...) Deci, am intra într-o situaţie imposibilă, dacă aşa ar rămâne. Şi tot aşa am văzut şi la oraşele şi comunele unde activitatea economică este mai intensă, pentru că acolo erau mai mulţi bani din impozitul pe venit. Analizăm situaţia şi încercăm să vedem ce vom face dacă rămânem aşa, dar eu sper că Bucureştiul se va răzgândi", a spus Borboly.
Şi primarul municipiului Gheorgheni, Nagy Zoltan, spune că, prin aplicarea noilor prevederi, bugetul local se va micşora cu peste trei milioane de lei, ceea ce înseamnă aproximativ 55% din fondul pe salarii a anului 2017, fapt ce va duce la imposibilitatea derulării unor investiţii în oraş. "Fără să fim ajutaţi va fi foarte greu. Problema cea mai mare este că trei milioane ni se iau din buget şi ne supun unei legi de salarizare unitară prin care suntem obligaţi să mai majorăm salariile pentru instituţiile subordonate cu aproximativ 1,2 milioane de lei. Deci, trebuie să creştem cheltuielile cu salariile şi scad veniturile cu trei milioane. Dacă cumulăm cele două cifre, atunci ajungem la o sumă de peste patru milioane de lei, care nu se va regăsi în buget anul viitor", a declarat, pentru AGERPRES, Nagy Zoltan.
Acesta a adăugat că, potrivit calculelor realizate, pierderile pe care le vor suferi bugetele municipiilor Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc şi Gheorgheni şi bugetul Consiliului Judeţean Harghita ajung la aproximativ zece milioane de euro.
