Premium
Continuă scandalul şi atacurile dure de la distanţă dintre tehnocraţi şi actuala putere de la Palatul Victoria şi din Parlament. Dacian Cioloş dezminte informațiile lansate de Ministerul Dezvoltării despre articolul privind amendarea Legii 90/2001, privind organizarea și funcționarea Guvernului și a ministerelor.
Citeşte şi: Primarul Gabriela Firea, plângere la poliție împotriva unui site de știri
„Doamna Shhaideh încearcă să ascundă sub umbrela Guvernului Cioloș doar lucruri care-i convin șefului. Guvernul Cioloș a adoptat multe acte normative bune pe care noua majoritate a ținut cu orice preț să le golească de conținut pentru că deranjau. Conținutul proiectului de Cod administrativ, în schimb, nu a fost asumat de guvernul pe care l-am condus”, precizează Dacian Cioloş pe pagina sa de Facebook.
Potrivit acestuia, proiectul de Cod Administrativ, la care se lucrează încă din 2001, nu a fost lansat în circuitul de avizare, nu a fost discutat și nu a fost adoptat de guvernul Cioloș. „Responsabilitatea pentru lansarea proiectului în dezbatere publică pe 8 noiembrie 2016 aparține strict ministerului inițiator. Platforma România 100 condamnă cu tărie acțiunea de dezinformare a opiniei publice lansată de ministerul aflat sub conducerea doamnei Sevil Shaideh, din dorința de a pune responsabilitatea acestui proiect normativ și a unor prevederi controversate pe umerii altui guvern.”, este punctul de vedere al Platformei România 100, ONG lansat recent de fostul premier Dacian Cioloş.
Citeşte şi: Poliția oferă noi informații, după ce Gabriela Firea a depus plângere împotriva unui site de ştiri
După ce presa a arătat că Executivul pregătește un proiect de lege prin care ar fi abrogată Legea nr. 90/2001, lege care l-a împiedicat pe Liviu Dragnea să pretindă funcția de premier, ministerul condus de Sevil Shhaideh a venit cu precizări. Ministerul Dezvoltării susține că prevederea invocată de jurnaliști ar fi doar preluată dintr-un proiect inițiat de Guvernul Cioloș, nefiind o „inițiativă a actualei coaliții de guvernare”. MDRAP nu explică însă de ce noul proiect de Cod administrativ, care conține prevederea controversată, nu a fost pus în dezbatere ca alte proiecte normative. „Referitor la informațiile apărute în spațiul public, privind amendarea unor prevederi din Legea nr 90/2001, prin proiectul Codului Administrativ, Ministerul Dezvoltării Regionale Administrației Publice și Fondurilor Europene face următoarele precizări: proiectul de act normativ privind Codul administrativ a fost elaborat și introdus în dezbatere publică la data de 8 noiembrie 2016, cu două luni înainte de venirea la guvernare a actualei coaliții politice. La acea dată, proiectul Codului administrativ, propus și angajat de fostul cabinet condus de domnul prim-ministru Dacian Cioloș, conținea în aceeași formă și articolul privind amendarea Legii 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor. Prin urmare, introducerea acestei prevederi nu reprezintă o inițiativă a actualei coaliții de guvernare”, se arată în comunicatul emis de ministerul condus de Sevil Shhaideh.
Citeşte şi: Prima reacţie a lui Liviu Dragnea după ameninţările la adresa lui Gabriela Firea: 'Îmi e greu să înţeleg'
Mai departe, MDRAP indică link-urile la care pot fi găsite cele două proiecte de Cod administrativ: cel al Guvernului Cioloș și cel al Guvernului Tudose. De asemenea, ministerul susține că introducerea prevederii care ar permite persoanelor condamnate să devină membri ai Guvernului după reabilitare ar fi fost „motivată”. „Introducerea la acea dată a prevederilor legate de amendarea Legii 90/2001 a fost motivată de necesitatea de actualizare a legislației privind administrația publică centrală și locală în acord cu jurisprudența Curții Constituționale din ultimii ani și corelarea cu alte acte normative cu incidență în administrația publică”.
Iar câteva rânduri mai jos, MDRAP invocă, drept argument, motivarea deciziei CCR nr. 304/2017, care prevede că „efectele reabilitării se produc pentru viitor” și că „înlăturarea consecințelor condamnării vizează nu numai materia dreptului penal, ci și consecințele extrapenale care au derivat din condamnare, decăderile, interdicțiile sau incapacitățile încetând odată cu rămânerea definitivă a hotărârii dereabilitare”. Cu alte cuvinte, ministerul condus de Sevil Shhaideh explică modificarea propusă în noiembrie 2016 printr-o decizie a Curții Constituționale din 2017, anunţă Digi 24.
