Premium
O celebră judecătoare vorbeşte despre graţiere şi amnistie, dar şi despre condiţiile din puşcăriile româneşti. Şefa UNJR, Dana Gîrbovan s-a referit şi la condamnările pe care România riscă să le primească din partea celor de la CEDO.
Citește și: Dezvăluire incredibilă! Fiica ministrului Petre Daea le-a cerut bani colegilor ca să plece la mare
"Sutele de condamnări suferite de România la CEDO și, acum, iată, pronunțarea unei hotărâri pilot, după ce în 2012, Curtea a identificat deja această problemă ca fiind una structurală, vorbesc prin ele însele. Nu pot decât să mă raliez concluziilor Curții și anume că vorbim despre încălcări grave, sistemice, un eșec al statului român în domeniul respectării drepturilor omului.
Citește și: Lovitură dură încasată de un fost ministru! A fost condamnat la ÎNCHISOARE
Noul cod penal a introdus un sistem de stabilire a pedepsei în caz de concurs de infracțiuni care limitează foarte mult judecătorul în stabilirea finală a cuantumului pedepsei. Astfel, este prevăzut un spor obligatoriu, fix, de o treime din suma pedepselor aplicate, iar rezultatul practic a fost acela al aplicării unor pedepse extreme de mari, fără ca acestea să se justifice prin prisma gravitații faptelor. Dacă această dispoziție nu va fi schimbată riscăm ca în următorii ani să crească numărul persoanelor condamnate la perioade lungi de detenție, chiar dacă aceștia nu sunt neapărat indivizi periculoși, ce nu ar putea fi reintegrați în societate", spune Gîrbovan, conform europunkt.ro.
Citește și: ATENȚIE! Ce salariu și pensie BABANE încasează cel mai bătrân sfătuitor al președintelui Iohannis
Dana Gîrbovan atrage atenţia. Construirea de noi penitenciare nu va rezolva gradul de infracţionalitate din ţara noastră. "Construirea de noi penitenciare nu a avut în nici o situație ca efect o scădere a criminalității și o rezolvare pe termen lung a problemei supraaglomerării. Dimpotrivă, ele s-au umplut rapid. Pe de altă parte avem modelul Olandei care, printr-un set de măsuri ce a inclus schimbările legislative, schimbarea practicilor judiciare și o mai bună utilizare a metodelor alternative de detenție, inclusiv a noilor tehnologii de supraveghere, utilizarea unor mai bune combinații de măsuri penale și non-penale pentru combaterea infracționalității, a ajuns în punctul în care a închis o parte din penitenciare", crede Gîrbovan.
Citeşte şi: Dacian Cioloș revine în forță: Fostul premier vorbește despre RĂZBOI / VIDEO
Şefa UNJR atinge un punct sensibil, graţierea şi amnistia, dar vorbeşte şi despre protestele de stradă masive de la începutul acestui an. Începând cu luna februarie, s-a protestat masiv în România împotriva celebrei OUG 13. "Scopul pedepsei nu este doar acela de a pedepsi, ci și de a educa, de a ajuta la reinserția socială a persoanei condamnate. Legiferarea măsurilor de clemență – amnistia și grațierea – este un corolar al acestui principiu, prin care statul oferă iertarea să unor persoane condamnate, constatând că acestea pot fi reintegrate în societate fără a mai constitui un pericol pentru celelalte persoane.
Citește și: ATENȚIE! Ce salariu și pensie BABANE încasează cel mai bătrân sfătuitor al președintelui Iohannis
La rândul său, grațierea poate fi colectivă, și se acordă prin lege organică de către Parlament, sau individuală, și se acordă de către Președinte prin decret de grațiere. În ceea ce privește oportunitatea acestor măsuri și criteriile avute în vedere, trebuie subliniat că atât în ceea ce privește grațierea, cât și în ceea ce privește amnistia, Constituția consacră în mod tradițional în acest domeniu un drept discreționar al Parlamentului. Cu alte cuvinte, singurele restricții impuse de Constituție sunt unele ce privesc forma – legea de grațiere trebuie adoptată prin lege organică, ce implică adoptarea ei de o majoritate absolută în Parlament.
Citește și: Guvernul Tudose a dat asigurări! Ce LEGE va fi adoptată până la finalul anului
În România, reacția societății civile a avut un rol extrem de important, dominând practic instituțiile în luarea deciziilor în această materie. Despre beneficiile și riscurile modului de a acționa al societății civile s-a scris foarte mult, nefiind nici locul, nici spațiul aici pentru o teorie vis a vis de acest aspect. Important este, însă, să reținem că democrația funcționează prin votul dat de cetățeni, majoritatea fiind reprezentată de Parlament și Președinte. Asociațiile și organizațiile civice reprezintă în genere o minoritate a națiunii, care influențează factorul decizional prin luări de cuvânt, petiții, acțiuni civice", a încheiat Gîrbovan conform sursei citate.
