Premium
Danemarca renunţă să mai participe cu drepturi depline la Europol după ce, la un referendum din decembrie anul trecut, a fost respinsă ideea unei cooperări aprofundate a ţării cu partenerii europeni în materie de poliţie, a relatat joi cotidianul Politiken, citat de AFP. În virtutea Tratatului de la Lisabona, Europol, agenţie interguvernamentală însărcinat cu lupta împotriva crimei organizate, a diverselor forme de trafic şi a terorismului, a devenit în 2016 un organism supranaţional subordonat Consiliului de miniştri europeni însărcinaţi cu afacerile legate de poliţie şi justiţie.
Danemarca beneficia de la aderarea sa la UE în 1995 de anumite clauze de exceptare (opt-outs), în special în materie de politică migratorie. La un referendum organizat în decembrie 2015, danezii s-au pronunţat în proporţie de 53,1% împotriva aprofundării cooperării cu partenerii europeni în materie de poliţie, iar Copenhaga riscă astfel să fie privată de schimburile de informaţii ale serviciilor de poliţie şi ale serviciilor secrete din statele membre. Danemarca a sperat de atunci să încheie 'un acord paralel' cu Oficiul European de Poliţie, însă, potrivit ministrului afacerilor externe conservator, Kristian Jensen, "s-a dovedit pur şi simplu imposibil de găsit o bază juridică pentru a participa cu drepturi depline". "Trebuie să găsim o soluţie juridică pentru a putea să participăm cât mai repede posibil pe plan operaţional" la activităţile Agenţiei, al cărei sediu se află la Haga, a adăugat el, intervievat de Politiken.
Danemarca încearcă în special să îşi păstreze accesul la fişierele sistemului de informaţii Europol în cadrul căruia, conform Politiken, poliţia daneză efectuează în fiecare an nu mai puţin de 70.000 de căutări, conform Agerpres.
