Premium
Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) au respins vineri cererea DNA de arestare preventivă a viceguvernatorului BNR Bogdan Olteanu, acesta fiind plasat în arest la domiciliu pe o perioadă de 30 de zile, în dosarul în care este acuzat de trafic de influență. STIRIPESURSE.RO vă prezintă argumentele aduse de judecători pentru refuzul luării măsurii arestului preventiv.
Magistrații de drepturi și libertăți au considerat că nu se impune luare măsurii arestării preventive celei mai severe, așal cum a solicitat procurorul, plasarea sa în arest la domiciliu fiind o măsură necesară şi, totodată, suficientă pentru a asigura buna desfăşurare a procesului penal, proporţională cu acuzaţiile aduse, asigurând un just echilibru între restrângerea drepturilor inculpatului şi interesul statului în prezervarea siguranţei publice şi realizării instrucţiei penale.
Judecătorul a analizat probele administrate în cauză și a ajuns la concluza că există motive verosimile care fundamentează bănuiala întemeiată că Olteanu a săvârşit fapta de trafic de influență, constând în aceea că, în perioada iulie - noiembrie 2008, a solicitat și primit de la Vântu un milion de euro în schimbul efectuării de demersuri pe lângă membrii Guvernului României pentru determinarea numirii lui Liviu Mihaiu pe postul de guvernator al Deltei Dunării.
Vezi și: Liviu Mihaiu, decizie de ultimă oră: Ce a făcut jurnalistul implicat în scandalul momentului
S-au considerat relevante declaraţiile martorilor. Potrivit acestora Transferul s-a realizat în două tranșe - o plată de 1 milion euro în contul unei societăți (IT Media Productions Delaware), iar o plată de 1 milion de euro în contul personal al martorului. La cererea lui Vântu, Ionuț Eftime a retras un milion de euro, iar banii în numerar i-a predat lui Olteanu Bogdan la sediul central al Partidului Național Liberal. Martorul Ionuț Eftime a fost supus testului cu detectorul de minciuni. Declarația cuprinde numeroase detalii cu privire la împrejurările remiterii banilor, care se coroborează cu celelalte probe administrate și confirmă concluzia raportului de constatare.
Declaraţiie de martori se coroborează între ele şi cu cele date de Vântu.
Procurorii mai arată că, inițial, Mihaiu nu a fost mulțumit de acest aranjament din punct de vedere financiar, respectiv de pierderea funcțiilor pe care le avea el atunci, cea mai importantă fiind cea de director editorial la Radio Guerrilla, care presupunea un salariu mai mare decât cel de guvernator al Deltei Dunării. Ulterior discuțiilor pe care le-a avut cu Vântu, Mihaiu Liviu a acceptat, iar la solicitarea lui Vântu, ieșirea din acționariat s-a realizat într-un termen foarte scurt.
Unul dintre martori a mai precizat după destituirea lui Liviu Mihaiu din funcția de guvernator al Deltei Dunării, Vântu a fost extrem de supărat, context în care ar fi spus că a pierdut 1 milion de euro.
Liviu Mihaiu a arătat că a fost întrebat de Vântu dacă vrea să ocupe postul de guvernator al Deltei Dunării. Întrucât Mihaiu a fost de acord, Vântu i-a spus că va aranja acest lucru. Ulterior, Mihaiu a fost chemat la Guvern, unde premierul Tăriceanu i-a spus că va fi numit guvernator. Mihaiu le-a spus procurorilor că „Vântu discutase cu factorul politic numirea mea, dar atunci nu mi-am dat seama ce implică acest lucru. Ulterior, Mihaiu Liviu a aflat că Vântu a dat bani pentru această numire”.
Vezi și: Noi SECRETE din dosarul lui Bogdan Olteanu: ADEVĂRATA implicare a lui Sorin Ovidiu Vântu
Depoziţiile martorilor şi ale suspectului Sorin Ovidiu Vîntu nu sunt singurele elemente probatorii în susţinerea acuzaţiei aduse lui Olteanu privind infracţiunea de trafic de influenţă, în acest sens fiind relevante documentele bancare obținute din Bulgaria din care rezultă că societatea Demera Investments Cipru a transferat la data de 22.10.2008 un milion de euro în contul din Bulgaria deținut de societatea IT Media Productions, de unde a fost ridicat în numerar de Ionuș Eftime în datele de 28,29 și 30 octombrie 2008. Data la care s-au efectuat operațiunile bancare descrise este apropiată de data la care Mihaiu a fost numit în funcția de Guvernator al Administraţiei Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”, respectiv 18.09.2008, prin Hotărârea nr.1.088/2008 emisă de Guvernul României în conformitate cu prevederile art. 4 din Legea nr. 82/1993.
Deopotrivă, din procesul verbal de redare a convorbirilor interceptate a rezultat că Sorin Ovidiu Vântu urmărea numirea lui Liviu Mihaiu ca guvernator al Deltei Dunării, că a făcut demersuri pe lângă Bogdan Olteanu în perioada iulie-septembrie 2008 în acest sens (demersuri intermediate de Ion Ifteni) și că a cunoscut că Liviu Mihaiu va fi numit guvernator încă din data de 2.09.2008 (cu mai mult de două săptămâni înainte de numirea efectivă).
Apărătorii lui Olteanu au susținut inexistenţa unor elemente probatorii care să contureze bănuiala legitimă şi să permită unui observator obiectiv că există indicii care susţin acuzaţia privind comiterea infracţiunii de trafic de influenţă sunt nefondate. Judecătorul de drepturi şi libertăţi a constatat că au fost administrate probe sub aspectul săvârşirii infracţiunii de trafic de influenţă în modalitatea descrisă.
Judectorul a mai apreciat că susţinerea lui Bogdan Olteanu că nu a avut nicio contribuţie în numirea în funcţia de guvernator al Deltei Dunării a lui Liviu Mihaiu şi nici nu a primit nicio sumă de bani reprezentând comision pentru intervenţia avută în această numire este contrazisă de depoziţiile martorilor, interceptările convorbirilor telefonice, înregistrările ambientale şi documentele bancare.
Judecătorul de drepturi şi libertăţi a avut în vedere mai multe aspecte când a luat decizia arestului la domiciliu: gravitatea faptei presupus săvârşite, determinată de natura acesteia, modalitatea în care se presupune că a fost comisă, atunci când inculpatul ocupa o funcţie importantă, aceea de preşedinte al Camerei Deputaţilor, valoarea sumei de bani pretins primită în schimbul influenţei sale (un milion de euro), datele personale ale inculpatului (are un nivel ridicat de instruire, nu are antecedente penale, este integrat în societate), precum şi rezonanţa socială negativă a faptei de care inculpatul este acuzat.
La aprecierea pericolului concret al faptelor trebuie avută în vedere şi valoarea deosebit de ridicată a sumelor care formează obiectul infracţiunii de corupţie, precum şi contextul social şi economic în care faptele au fost săvârșite, mai precizează judecătorul.
Inculpatul a profitat de influența deținută în baza funcției pe care o deținea pentru a obține sume uriașe raportat la veniturile la care erau îndreptățit, ignorând exigențele de etică pe care le presupune calitatea de ales public. Fapta apare cu atât mai gravă având în vedere poziția pe care o deținea inculpatul la momentul săvârșirii statului, cea de președinte al Camerei Deputaților, considerată a treia poziție în ierarhia funcțiilor statului, ceea ce îi permitea să influențeze activitatea a numeroase instituții, se mai arată în motivare.
Judecătorul mai apreciază că numirea persoanelor în diferite funcții publice de către politicieni în schimbul plății unor sume de bani reprezintă un fenomen de o gravitate extremă pentru societatea românească, având în vedere că este de natură să ducă la perpetuarea și multiplicarea corupției. Funcționarii numiți în acest mod sunt stimulați să săvârșească, la rândul lor, infracțiuni pentru a recupera sumele avansate, cu consecința fraudării exponențiale a resurselor care ar trebui să contribuie la dezvoltarea societății. Acest fenomen, care apare relativ frecvent în practica organelor judiciare, impune un răspuns ferm al autorităţilor, având în vedere că lăsarea în libertate a inculpaţilor acuzaţi de fapte de o asemenea gravitate poate crea în rândul cetățenilor un sentiment de neîncredere şi temerea că asemenea fapte se vor perpetua. Este esențial, astfel, ca organele judiciare să reacționeze cu fermitate, pentru a evita riscul răspândirii acestor fapte în categoriile profesionale al căror statut special implică și o responsabilitate corespunzătoare față de respectarea normelor sociale, se mai arată în documentul citat.
Mai mult, apreciază judecătorul, trebuie avut în vedere și că inculpatul deține și în prezent o funcție importantă, de care se poate folosi pentru săvârșirea unor fapte similare.
Intervalul care a trecut de la presupusa activitate infracţională nu diminuează pericolul pentru ordinea publică, având în vedere că faptele au fost descoperite de către organele judiciare în luna ianuarie 2016, pericolul fiind actual şi generând în rândul societăţii puternice reacţii negative şi în prezent, care persistă cu aceeaşi intensitate, mai precizează magistratul ÎCCJ.
Infracţiunile de corupţie, prin natura şi prin gradul de pericol social abstract pe care îl implică, creează un pericol concret pentru ordinea publică, având în vedere gravitatea acestui fenomen infracţional şi limitele ridicate de pedeapsă stabilite de lege, elemente de natură a stârni o reacţie de oprobriu general puternică, astfel încât într-o asemenea situaţie privarea de libertate se justifică, chiar şi în lipsa antecedentelor penale ale inculpaţilor. Arestarea răspunde cerinţelor de actualitate, oportunitate şi proporţionalitate a arestării preventive, având în vedere că nicio altă măsură nu ar îndeplini scopul urmărit de legiuitor, este concluzia judecătorului de drepturi și libertăți.
