Premium
Înţeleg că adoptarea în Parlament a noului Cod Fiscal este motiv de mare bucurie. PNL şi PSD s-au felicitat reciproc pentru cooperare şi şi-au mulţumit că există. Dincolo de asta, nimic!
Liderii politici s-au înghesuit în faţa jurnaliştilor să anunţe succesul acestui proiect de lege şi să vândă românilor scenarii de viaţă ameliorate graţie „relaxării fiscale”. Nu spune nimeni, însă, că această „relaxare” vine la pachet cu o serie de noi taxe sau majorări ale celor vechi, mai dăunătoare decât profitabile capitalului uman pe termen lung.
Codul Fiscal dăunează grav mediului antreprenorial
Spre exemplu, PFA-urile (în jur de 650.000 în România), persoanele ce desfăşoară activităţi şi profesii independente, vor fi nevoite să plătească contribuţii individuale la pensii (CAS) mai mari cu 10,5%, plafonate la nivelul de 5 salarii medii pe economie, iar persoanele care obţin venituri din drepturi de autor, dividende sau dobânzi vor fi obligate, mai nou, să plătească şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate (CASS – 5,5%).
Mai mult, impozitul pentru clădirile cu destinaţie mixtă, adică majoritatea sediilor sociale ale societăţilor din categoria IMM-urilor sau sediul social al PFA-urilor se majorează, ajungând la taxe de aproape 10 ori mai mari, respectiv în procent de 0,2% până la 1,3% din valoarea construcţiei. Nivelul va depinde de decizia consiliilor locale. Aceasta în contextul în care 98% din IMM-urile din România au sediul social în apartamente.
În plus, firmele româneşti vor fi dezavantajate faţă de cele din alte state în ceea ce priveşte plata impozitelor pe dividente. Dacă o firmă din România a fost deschisă de o societate din afara ţării este scutită de mai multe taxe şi beneficiază de o valoare mai mică a impozitului decât o firmă autohtonă. Stimularea investiţiilor străine directe nu înseamnă totuşi favorizarea lor în detrimentul românilor.
Cea mai mare inovaţie a Codului Fiscal pare a fi faptul că libera iniţiativă şi spiritul antreprenorial au fost sacrificate chiar de cei care şi-au construit identitatea revendicându-le sus şi tare. Împovărând PFA-urile, IMM-urile şi domeniul dreptului de autor, USL nu face decât să îngreuneze antreprenoriatul, domeniul literar, artistic sau ştiinţific, sectoare oricum, deja, mult prea vulnerabile.
Taxe pe clădiri monument
Mediul antreprenorial nu este singurul „beneficiar ” al măsurilor prost gândite din Codul Fiscal. În ceea ce priveşte monumentele istorice, deşi există un dezechilibru clar în prezent între beneficiile acordate de stat proprietarilor și obligațiile impuse, USL a considerat oportună şi trecerea de la scutiri de impozite la o aplicare opţională. Astfel, în numele descentralizării, o autoritate locală poate decide sau nu să acorde facilitatea fiscală unui monument de importanță națională. Ţinând cont de responsabilitatea de care ştim că dă dovadă administraţia locală (vezi cazul clădirilor încadrate în clasa întâi de risc seismic), nu putem decât anticipa un pericol mult mai mare pentru patrimoniul României.
Măsuri neadaptate. Minciuni sincronizate
Cum putem obţine creştere economică sustenabilă, când singura reducere pe care o promovăm este TVA-ul, iar în rest extindem baza de impozitare? Creşterea consumului nu aduce nici investiţii străine directe şi nici nu stimulează antreprenoriatul.
Noul Cod Fiscal este un exerciţiu de marketing politic: se prezinta doar beneficiie şi se ignoră cu desăvârşire expunerea dezavantajelor ; iar mecanismul este atât de uşor pentru simplul fapt că îl susţine minciuna din fundal. Spre exemplu, situaţia investiţiilor nu este deloc aşa de bună precum o prezintă Ponta pe toate scările sau holurile unde mai oferă o declaraţie. Ritmul de creştere a scăzut considerabil. De asemenea, anul trecut, am avut scădere de 3%, aşa că acum suntem abia în revenire, sub nici o formă aşa cum ne este prezentată situaţia, în creştere năucitoare. Creşterea economică şi soliditatea economiei, dacă chiar există, atunci trebuie să se vadă şi în alte aspecte, precum în ratele mici ale şomajului, şomaj care rămâne la cote ridicate de 6,8% de luni bune.
Ceea ce este trist este faptul că noul Cod Fiscal nu schimbă cu nimic această realitate: taxele pe muncă rămân mari, mediul antreprenorial este la fel de sufocat, iar investițiile nu sunt deloc stimulate. România a mai trecut prin perioade fără taxă pe stâlp sau supraacciză la combustibil, iar economia nu era în extaz. Prin urmare, calcule de impact sunt zero. Mai mult, eliminarea taxei pe stâlp, cu excepţia construcţiilor din agribusiness, a fost amânată până pe 1 ianuarie 2017. Prin urmare, nu prea sunt multe lucruri noi despre care să vorbim, în afară de gălăgie şi cota generală de TVA.
Codul fiscal: proiect USL pentru USL
Acestea sunt motivele pentru care PMP a votat împotriva acestui ambalaj legislativ. Este imposibil să acceptam o lege care nu doar că nu-i avantajează pe români, ci, dimpotrivă, îi împovărează. Credem în continuare că oamenii care muncesc, oamenii de creaţie din această ţară trebuie susţinuţi, nu îngropaţi în taxe, vechi şi noi, care să-i aducă în pragul sărăciei. Minciuna are picioare scurte. La fel şi ipocrizia. Următoarele alegeri o vor demonstra.
