stiripesurse.ro

 
DESCARCA APLICATIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
FII LA CURENT CU STIRILE DIN CATEGORIA TA PREFERATA: URMARESTE-NE

De ce e Europa impotentă în fața terorismului islamist

paris terorism atentat

Evenimentul Zilei:

Cu fiecare atentat care are loc în Europa, opinia publică află că islamiștii care l-au pus la cale au fost implicați, într-o formă sau alta, și în atacurile precedente. În ciuda acestui fapt, autoritățile de forță din statele UE, în special serviciile secrete, se dovedesc incapabile preîntâmpine masacrele. Acest lucru este plauzibil și în viitor.
Așa stau lucrurile și cu atentate din Bruxelles. Principalii suspecți, Mohammed Abrini și Najim Laachraoui, au fost implicați direct în atacurile de la Paris, din 13 noiembrie 2015. Cu toate acestea ei nu au fost arestați la timp, astfel încât vărsarea de sânge din capitala Europei să nu aibă loc.
Mohammed Abrini, de 31 de ani, belgian de origine marocană, a fost înregistrat, cu două zile înainte de atacurile din Paris, de camerele de supraveghere la o benzinărie din nordul Franței, împreună cu Salah Abdeslam, cumpărând sucuri. Najim Laachraoui a fost plecat în Siria, în februarie 2013, unde se presupune că a urmat un stagiu de pregătire teroristă. S-a întors în Europa, dar nicio autoritate nu l-a luat la întrebări. Fatalitate. Anul trecut a participat activ, împreună cu Salah Abdeslam, la punerea în scenă a atentatelor de la Paris. Cu două luni înainte, în septembrie 2015, cei doi au călătorit nestingheriți prin Europa, fiind legitimați la granița ungaro-austriacă. E drept că Laachraoui a folosit o dentitate falsă, dar asta nu e o scuză pentru faptul că autoritățile l-au scăpat printre degete. În bazele de date ale autorităților există dovada legăturii dintre ei.
De aici se nasc câteva întrebări legitime: ce au făcut autoritățile belgiene și franceze după atentatele de la Paris? Ce au păzit atâtea luni de zile? I-au intocmit lui Abdeslam harta relațională, cum se spune în limbajul ofițerilor de informații? Dacă da, de ce nu au luat măsuri împotriva lui Najim Laachraoui? De ce nu a fost arestat înainte să pună la cale atentatele de la Bruxelles? Mi-e teamă că răspunsul la toate aceste întrebări este negativ...
O întrebare legitimă și esențială este: sunt monitorizați strict europenii de origine musulmană care revin în țările lor, după ce merg în Siria pentru a se radicaliza, a se antrena sau a lupta alături de combatanții Statului Islamic?
1. Politicienii europeni refuză să recunoască și să-și asume eșecul integrării musulmanilor în Europa.Majoritatea atentatorilor sinucigași sunt cetățeni europeni de origine arbă, de generația a doua sau a treia. Ei sunt ”bombele vii” pe care ISIS le folosește pentru a duce la bun sfârșit atentate în Europa. Ei sunt principalele victime ale radicalizării islamice...
2. Ipocrizia politicienilor a dus la modelarea unor politici publice nepotrivite. Neasumarea eșecului integrării musulmanilor în societățile europene a generat politici publice nepotrivite. Încurajarea multiculturalismului a fost unealta prin care politicienii europeni au încercat în zadar să-i integreze pe musulmanii, deși semnele că acest lucru este imposibil erau evidente. Comunitatea arabă a fost discriminată pozitiv, în detrimentul restrângerii unor drepturi ale populației europene majoritare. Acest lucru a alimentat frustrarea socială, sentimentele anti-arabe.  Pe măsură ce atentatele s-au înmulțit, paranoia în rândul politicienilor a crescut. S-au făcut noi și noi concesii în speranța că musulmanii, în special cei tineri, își vor găsi locul în societățile europene, că nu se vor mai simți marginali, că nu vor mai fi vulnerabili în fața pericolului radicalizării islamice...
4. Cheltuind bani pentru protecție socială și alocând resurse pentru investiții în dezvoltare, în ultimele decenii, țările europene au tăiat masiv de la capitolul securitate...
5. Din dorința de a-i integra pe musulmani s-a apelat, după cum spuneam, la corectitudinea politică. Ea s-a manifestat și printr-o toleranță excesivă față de infracțiunile săvârșite de europenii de origine arabă...
6. Țările europene continuă să creadă că își vor putea rezolva cu ajutorul musulmanilor problemele legate de natalitate scăzută, de deficitul forței de muncă etc.Într-un fel e de înțeles. UE nu poate încuraja imigrația rușilor sau chinezilor, pentru că s-ar supune riscuri geopolitice și geostrategice serioase. Cum ar fi să existe în tările europene comunități numeroase de ruși sau chinezi, care ar spori influența țărilor- mamă pe Bătrânul Continent. Europa ar deveni prizoniera intereselor Chinei și Rusiei.

Romania Libera:

Avem autostrăzi care se surpă după inaugurare şi care au costat cu mult mai mult decât cele construite în Germania sau Franţa. Experţii au demonstrat că nivelul ridicat al corupţiei scumpeşte contractele atribuite prin procedurile de achiziţie publică,sume importante ajungând în anumite buzunare.
De ce în Germania kilometrul de cale ferată construit este mai ieftin decât în ţara noastră deşi costul cu forţa de muncă este mai ridicat? Reprezentanţii Institutului pentru Transparenţă Guvernamentală (GTI) din Budapesta, alături de cei ai Societăţii Academice din România (SAR) au demonstrat că la noi, nu numai  kilometrul de cale ferată construit cu banii publici este mai scump decât în restul UE, dar că  nivelul ridicat al corupţiei creşte valoarea contractelor publice cu aproape 35%.
Cu alte cuvinte, avem cele mai scumpe lucrări şi servicii din spaţiul comunitar, dar şi din Spaţiul Economic European (Islanda, Lichtenstein şi Norvegia), cumpărate din banii contribuabilor. „Nu spunem că nu există corupţie în restul ţărilor, dar corupţia costă mai puţin în ţări precum Danemarca sau Suedia. Corupţia nu poate fi eliminată, dar atât ea, cât şi impactul ei poate fi minimizate. Autostrăzi au fost construite şi în Germania, Spania sau Italia în baza unor contracte atribuite în mod corupt, dar preţul acestora este mai mic decât în România. În plus, acestea sunt de calitate şi sunt construite într-un timp mai scurt”, afirmă reprezentantul GTI, Mihaly Fezekas...
Cercetătorii de la GTI au identificat care sunt semnele care ar trebui să-i alerteze pe cei ce se ocupă de eliminarea posibilelor acte de corupţie în procesul de achiziţii publice. Astfel, conform lui Mihaly Fezekas, un indiciu important este primirea unei singure oferte. De aceeaşi părere este şi preşedintele Consiliului Concurenţei: „Atunci când ai un singur ofertant te gândeşti la corupţie şi la modul în care a fost întocmit caietul de sarcini”. De asemenea, o modalitate simplă de a truca licitațiile este evitarea publicării cererii de oferte în jurnalul oficial al achizițiilor publice, informaţia ajungând doar la cine trebuie.
Pe de altă parte, competiția este relativ greu de evitat în cazul unor proceduri de licitație, printre care licitația deschisă, alte proceduri, precum cererile de ofertă, fiind mult mai puțin competitive. Prin urmare, acestea folosesc tipuri de procedură mai puțin deschise și transparente, care ar putea să indice limitarea deliberată a competiției și astfel riscul corupției. Conform ANAP, anul trecut, pentru atribuirea contractelor de achiziţii publice, au fost organizate circa 8.200 de licitaţii deschise şi au fost aproape 14.000 de cereri de ofertă.
Totodată, cercetătorii maghiari spun că atunci când perioada de depunere a ofertelor, adică numărul de zile de la publicarea cererii de oferte și până la depunerea ofertelor este prea mic pentru pregătirea unei oferte corespunzătoare, acest lucru poată să servească unor anumite interese. Şi nu în ultimul rând, dacă timpul acordat deciziei între ofertele primite este foarte scurt sau este prelungit în urma unor dispoziții juridice, și acest lucru poate indica riscul corupției.

Hotnews:

Viceguvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR), Bogdan Olteanu, a declarat ca Romania ar putea fi pregatita pentru introducerea monedei unice europene peste aproximativ 10 ani, daca demersurile ar fi incepute in toamna acestui an.
"Ca sa termini un proces trebuie mai intai sa il incepi si Romania inca nu a inceput pregatirea trecerii la euro. Daca l-am incepe - sa zicem - in aceasta toamna, probabil ca, din punct de vedere tehnic, intr-o perioada de 7 - 10 ani am putea sa fim rezonabil pregatiti", a spus Bogdan Olteanu, intrebat despre momentul in care Romania va trece la moneda unica europeana.
Olteanu a afirmat ca aderarea la moneda unica depinde de viata politica.
"Romania s-a angajat sa adere la euro. Am scris-o si in Constitutie, am votat-o la referendum. Nu am scris cand se va intampla acest lucru. Exista tari in care politicul apreciaza ca e mai bine mai tarziu. De exemplu, in Ungaria, Guvernul a decis ca atunci cand Ungaria va ajunge la nivelul de trai - sa zicem - la 90% din media UE, atunci o sa puna problema aderarii. Din ce am vazut noi in tari care au aderat, doua treimi din nivelul de trai e un nivel rezonabil ca sa poti sa te duci acolo fara sa ai dificultati", a declarat viceguvernatorul BNR.

 

 

comments powered by Disqus

CITESTE SI

REVISTABLOGURILOR.RO



Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.