De ce trebuie arestați cei din Lotul Ferma Băneasa: Truică, Andronic, Marcovici/ DNA

Autor:

Publicat: 10/12/2015 17:47

Actualizat: 10/12/2015 18:09

STIRIPESURSE.RO vă prezintă motivele pentru care procurorii DNA Brașov cred că Remus Truică, fost șef de cabinet al lui Adrian Nastase, Dan Andronic, patronul Evenimentului Zilei și Marius Marcovici, fost consilier al lui Călin Popescu Tăriceanu trebuie plasați în stare de arest preventiv în Dosarul Ferma Băneasa cu un prejudiciu imens:

Vezi și: Vedeta internationala despre miliardarul retinut de DNA: Eu nu văd decât genele lui, pielea lui mată

”În cauză se efectuează cercetări cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de corupţie şi asimilate infracţiunilor de corupţie, fapte săvârşite în legătură cu solicitările de retrocedare a proprietăţilor la care (.....) pretinde că este îndreptăţit în calitate de descendent în linie directă al MS Carol al II – lea al României ((.....) ), dar şi în calitate de cumpărător al drepturilor succesorale ale Prinţesei Elena a României, soţia supravieţuitoare a fostului rege, pe care le-a achiziţionat conform contractului de vânzare – cumpărare autentificat sub nr.1489 din 02.08.2001 de către BNP (.....).

Deoarece demersurile pe care acesta le-a făcut în justiţie încă din anul 2002 au rămas fără rezultat, având nevoie de „oameni mai puternici, mai bine ancoraţi politic”, care să intervină pentru retrocedarea proprietăţilor solicitate fără drept, începând cu luna noiembrie 2006, a apelat la inculpatul Truică Remus, care la rândul său a cooptat inculpaţii (.....), Roșu Robert, constituind astfel un grup infracţional ce a avut ca scop dobândirea întregii averi revendicate de (.....) prin săvârşirea de infracţiuni de corupţie sau asimilate acestora, prin oferire de bani/bunuri funcţionarilor din cadrul autorităţilor/instituţiilor deţinătoare a acestor proprietăţi pentru influenţarea deciziilor acestora, prin instigarea şi complicitatea la săvârşirea de către aceste persoane a infracţiunii de abuz în serviciu (prin punerea la dispoziţie/semnarea înscrisurilor necesare), prin traficarea influenţei, reale, asupra funcţionarilor publici.

(.....)
Ulterior, în cursul anului 2007, la grupul infracţional au aderat inculpaţii

Andronic Dan şi Marcovici Marius Andrei iar din anul 2011 şi inculpatul Mateescu Lucian.

Vezi și: Dezvăluiri JENANTE: De ce o părăsesc angajaţii pe comisarul european Corina Creţu

Acte de sesizare:

(.....)

Acte de urmărire penală:

(.....)
Prin ordonanţa din data de 8.12.2015 s-a dispus extinderea şi efectuarea în

continuare a urmăririi penale faţă de suspecţii:
Truică Remus, pentru comiterea infracţiunilor de: constituirea unui grup

infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. 1 Cod penal; trafic de influenţă, prev. de art. 291 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal; spălare a banilor, prev. de art. 29 alin. 1 lit. a din Legea 656/2002, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal; complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit cu consecinţe deosebit de grave, prev. de art. 48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 309 Cod penal; dare de mită, prev. de art. 290 alin. 1 Cod penal rap. la art. 6 din Legea 78/2000; în final toate cu aplicarea art. 5 Cod penal şi art. 38 alin. 1 Cod penal.

Roșu Robert Mihăiţă, pentru comiterea infracţiunilor de: constituirea unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. 1 Cod penal; trafic de influenţă, prev. de art. 291 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal; complicitate la spălarea banilor, prev. de art. 48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 29 alin. 1 lit. a din Legea 656/2002, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal; complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit cu consecinţe deosebit de grave, prev. de art. 48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 309 Cod penal;în final toate cu aplicarea art. 5 Cod penal şi art. 38 alin. 1 Cod penal.

Andronic Dan Cătălin, pentru comiterea infracţiunilor de: constituirea unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. 1 Cod penal – în forma aderării; complicitate la trafic de influenţă, prev. de art. 48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 291 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal;în final toate cu aplicarea art. 5 Cod penal şi art. 38 alin. 1 Cod penal.

Marcovici Marius Andrei pentru comiterea infracţiunilor de: constituirea unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. 1 Cod penal; complicitate la trafic de influenţă, prev. de art. 48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 291 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal; spălarea banilor, prev. de art. 29 alin. 1 lit. a din Legea 656/2002, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal; în final toate cu aplicarea art. 5 Cod penal şi art. 38 alin. 1 Cod penal.

Mateescu Lucian Claudiu, , pentru comiterea infracţiunilor de: constituirea unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. 1 Cod penal – în forma aderării; complicitate la trafic de influenţă, prev. de art. 48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 291 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal; în final toate cu aplicarea art. 5 Cod penal şi art. 38 alin. 1 Cod penal.

Prin ordonanţele din datele de 09.12.2015 şi 10.12.2015 s-a dispus punerea în mişcare acţiunii penale faţă de inculpaţii Truică Remus, Roşu Robert Mihăiţă, Andronic Dan Cătălin, Marcovici Marius Andrei şi Mateescu Lucian Claudiu pentru aceleaşi infracţiuni pentru care s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale.

În fapt,

După luna ianuarie 1990, (.....)s-a mutat definitiv în România şi împreună cu tatăl său, (.....), au demarat procedurile necesare pentru a fi recunoscuţi ca succesori ai regelui Carol al II – lea al României. În acest scop, la data de 07.08.1991 tatăl său (.....) a înregistrat la Tribunalul Bucureşti, Secţia a IV civilă dosarul nr.(.....)/1991, având ca obiect recunoaşterea hotărârii nr. (.....) din 06.02.1955 pronunţată de Tribunalul Lisabona Camera a II – a civilă, Secţia I, definitivă şi executorie. După decesul (.....) în anul 2006, acţiunea a fost continuată de (.....). Procesul s-a finalizat cu recunoaşterea hotărârii decizia civilă nr. (.....) din 14.02.2012 pronunţată în dosarul nr.(.....)/2/2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

În cronologia demersurilor desfăşurate, (.....), din anul 1990 şi până în anul 2002 s-a concentrat alături de tatăl său pe demersurile judiciare din cadrul procesului de exequator dar, după anul 2002 a demarat și în nume personal procedurile de retrocedare la care se considera îndreptăţit, ca urmaș al regelui Carol al II – lea al României, pentru a nu pierde termenele de decădere prevăzute în legile de retrocedare.

(.....) a considerat că este persoană îndreptăţită la moştenirea regelui Carol al II-lea şi că acest lucru ar rezulta din hotărârea nr.(.....) din 06.02.1955 a instanţei judecătoreşti din Portugalia, respectiv Tribunalul Lisabona Camera a II – a civilă, Secţia I, definitivă şi executorie, prin care a fost recunoscută atât filiaţia tatălui său, (.....)în raport cu regele Carol al II – lea al României, cât şi dreptul tatălui său la succesiunea lăsată de defunctul rege.

Însă, retrocedarea proprietăţilor care au aparţinut regelui Carol al II – lea al României şi apoi împărţirea averii între cei doi fii ai acestuia, regele Mihai I şi Prinţul (.....), putea fi realizată numai după recunoaşterea de către legea română a hotărârii nr.132 din 6.02.1955 pronunţată de Tribunalul Lisabona în conformitate cu dispoziţiile art.167 din Legea nr.105/1992, prin procedura de exequator, care s-a finalizat doar în anul 2012.

Conform declaraţiei executorului judecătoresc (.....) şi a înscrisurilor depuse de acesta la dosar, rezultă că în data de 13 februarie 2002, prin avocat, suspectul (.....) a depus un număr de 10 notificări adresate primăriei şi Regiei Autonome a Pădurilor, între care şi cea înregistrată de executor sub nr. (.....)/13.02.2002, identificată ulterior ca fiind notificarea adresată Primăriei Municipiului Bucureşti, prin care a fost solicitată restituirea în natură a Fermei Regale Băneasa (la primărie a fost constituit dosarul administrativ nr. (.....) din 13.03.2003).

Prin urmare, la momentul la care (.....) a solicitat restituirea în natură a Fermei Regale Băneasa, acesta nu avea calitate de moștenitor și nici vocație la reconstituirea dreptului de proprietate. Mai mult, probele administrate au dovedit că, Ferma Regală Băneasa nu a aparținut niciodată în mod legal regelui Carol al II – lea al României. Astfel, cele două adevăruri au fost deplin cunoscute de către acesta și așa cum vom arăta în cele ce urmează, au fost deplin cunoscute și de membrii grupului infracțional organizat, care s-au asociat și sprijinit acțiunile, prin care au obținut ilegal un imobil proprietatea statului român.

Demersurile referitoare la retrocedarea imobilelor efectuate de (.....) nu au putut fi concretizate în perioada 2002 – 2005, pe de o parte pentru că nu era în măsură să îşi dovedească calitatea de persoană îndreptăţită, hotărârea instanţei din Lisabona nefiind recunoscută, iar pe de altă parte că nu putea moșteni bunuri care nu au existat în patrimoniul antecesorului său.

În anul 2005, în ansamblul acestor preocupări a cunoscut-o pe (.....) , care i-a fost prezentată ca o persoană cu multe relaţii şi care s-a oferit să-i acorde sprijin în demersurile de identificare şi recuperare a bunurilor preluate abuziv, în schimbul unei cote din dreptul de proprietate al bunurilor obţinute.

(.....) s-a considerat depăşită de „dificultăţile” de rezolvare, astfel că în anul 2006, după ce i-a comunicat suspectului (.....) că nu poate obţine proprietăţile şi că are nevoie de „oameni mai puternici, mai bine ancoraţi politic”, i-a făcut cunoştinţă cu inculpatul Truică Remus, pe care i l-a prezentat ca fiind o persoană cu importanţă în România, consilier al lui (.....) şi (.....) .

Din declaraţia (.....) reiese faptul că în mod continuat inculpatul Truică Remus i-a promis că va interveni direct sau prin relaţiile pe care le are la nivelul instituţiilor deţinătoare a terenurilor solicitate pentru a obţine soluţii favorabile:

„Remus Truică mi-a spus că are relaţii la nivel politic, că el este foarte interesat de Snagov şi Băneasa şi că poate să recupereze pentru noi. Mi-a spus că este prieten cu (.....) , că l-a ajutat să îşi pună banii în China, era mândru că era ideea lui cu China. Remus Truică a menţionat că este consilierul lui (.....) pe care îl sfătuieşte în materie de afaceri, fiind în relaţii apropiate.......

Când am ezitat să semnăm, fiind nemulţumiţi de procentele luate de Truică, acesta ne-a spus că este ultima şansă pe care o avem, că altfel nu vom obţine nimic. Cu această ocazie ni s-a precizat că ei au acces inclusiv la Curtea Supremă, că dacă va fi nevoie, ne poate ajuta la Curtea Supremă.” (Vol. V)

(.....)

Bazându-se pe influenţa reală pe care o avea asupra funcţionarilor publici, direct sau prin intermediul asociaţilor săi, şi intuind posibilitatea obţinerii în mod necuvenit a unor bunuri de o valoare considerabilă, inculpatul Truică Remus i-a promis apoi suspectului (.....) că poate să îi recupereze averea revendicată, pretinzând că are relaţii în lumea politică şi în justiţie la cel mai înalt nivel, respective, în calitate de fost şef al cancelariei primului ministru cunoaşte politicieni de top şi funcţionari publici la nivelul instituţiilor centrale şi poate apela chiar şi la serviciile unor firme de avocatură de renume, făcându-se referire inclusiv la un judecător de la ÎCCJ aflat în relaţie cu unul dintre avocaţii de la firma de avocatură prezentată, cerând în schimb o parte considerabilă, între 50 – 80% din fiecare bun care va fi obţinut.

Întâlnirea dintre (.....) şi inculpatul Truică Remus a avut loc la sediul firmei de avocatură (.....) , mediată de unul dintre parteneri, inculpatul Roşu Robert Mihăiţă.

În ceea ce îl priveşte pe avocatul ROŞU ROBERT MIHĂIŢĂ, rolul său a fost esenţial în activitatea grupului şi atingerea scopului urmărit, folosindu-şi profesia şi imaginea rezultată din calitatea de partener la una din firmele cunoscute de avocatură din România, a participat la discuţiile cu (.....) încă de la început, s-a ocupat de demersuri de notificare la diferite instituții publice, acestea fiind absolut necesare pentru a crea aparenţa de legalitate, a încheiat actele şi împuternicirile necesare pentru atingerea scopului grupului (a redactat contractul de cesiune şi actele adiţionale, a redactat notificări şi memorii către instituţii publice deţinătoare, s-a prezentat personal la şedinţele comisiilor de retrocedare pentru determinarea membrilor acestora să adopte punctul său de vedere, a redactat contracte de vânzare-cumpărare pentru bunuri retrocedate cunoscând modul lor ilicit de dobândire).

Pentru a ascunde natura infracţională a înţelegerii, la data de 01.11.2006, la aceeaşi societate de avocatură (.....) , se încheie un contract de cesiune drepturi, aflate în proceduri administrative sau judiciare de restituire a proprietăţii, între (.....) şi SC (.....) SRL, reprezentată de inculpatul Truică Remus.

În concret, acest contract redactat de inculpatul Roşu Robert, prevede că (.....) în calitate de cedent transmite/cesionează fără nicio rezervă, cu titlu oneros, toate drepturile sale prezente şi viitoare asupra unor bunuri imobile, enumerate şi identificate în contract (între care şi „Ferma Băneasa” – punctul 1.5 din contract, teren în suprafaţă de 28,63 ha). (.....) SRL se obligă să plătească în anumite condiţii o sumă de bani şi să asigure sprijin şi asistenţă în legătură cu bunurile aflate în proceduri administrative sau judiciare de restituire. În concret, (.....) SRL se obligă la plata unui avans în sumă de 4 milioane euro, din care 1 milion euro la semnarea contractului, şi apoi la plata a 20% din preţul obţinut din valorificarea fiecărui imobil care va fi retrocedat. Pentru 5 imobile, identificate în Anexa 2, (.....) SRL urma să plătească 50% din valoarea acestora (....). Pentru imobilul „Ferma Băneasa” cotele stabilite sunt de 20% pentru (....) şi 80% pentru (.....) SRL.

Potrivit art. 10 din contract, după perfectarea acestuia părţile au încheiat antecontracte de vânzare-cumpărare pentru fiecare imobil în parte, autentificate de notarul public la data de 17.04.2007.

Ulterior, la datele de 04.04.2007 şi 04.10.2007 se încheie acte aditionale la contractul initial, redactate de acelaşi inculpat Robert Roşu, prin care sunt adăugate alte imobile pretinse de (....) , pentru care cota cedată către (.....) SRL variază între 50% şi 64% din valoarea imobilelor. Ambele acte adiţionale sunt semnate pentru (.....) SRL de inculpatul Remus Truică ca mandatar.

Interpunerea acestei societăţi în realizarea înţelegerii între inculpaţii Remus Truică şi (.....) este modalitatea la care s-a recurs pentru spălarea banilor pretinşi, promişi şi daţi în schimbul influenţei traficate, dar şi pentru ascunderea identităţii reale a celorlaţi traficanţi de influenţă, parteneri ai lui Truică în activitatea infracţională desfăşurată.

(....)
Datorită faptului că (....) nu dispunea de bani pentru a plăti inculpatului

Truică Remus influența traficată, ba chiar dorea să obţină avans pentru bunurile revendicate, iar acesta din urmă, la rândul său a identificat oportunități de îmbogățire, au convenit o înţelegere prin care plata traficului de influenţă a fost de 80% din valoarea bunurilor și s-a raportat la un avans de 4 milioane euro pe care l- a primit cumpărătorul de influenţă, în schimbul cesiunii bunului viitor pentru care s- a traficat influenţa.

Prin prisma legăturilor de afaceri preexistente, inculpatul Truică Remus i-a cunoscut pe suspecţii (....) şi de asemenea pe inculpaţii Marcovici Andrei Marius, Dan Andronic şi Mateescu Lucian.

Astfel, din actele dosarului rezultă că SC (.....) SRL are ca singur asociat persoana juridică offshore (.....) LIMITED, cu sediul în Cipru, şi are ca administrator pe numita (....) (specialistă în politici de investiţii, piaţa de capital, imobiliare şi management de resurse naturale) colaboratoare şi persoană de încredere a suspectului (....) , bogat om de afaceri israelian.

(....)

În privinţa lui (....), din cercetările efectuate a rezultat că acesta controlează compania (....)(BSG), având o avere estimată de Forbes la 3,6 miliarde de dolari. A intrat în afaceri în România în domeniul imobiliar în anii 2000, fiind asociat cu inculpatul Remus Truică şi cu suspectul (....). În octombrie 2007 se înfiinţează firma (....)Services, compania are profil imobiliar, inculpatul Truică deţinând 50% din

acţiuni, restul revenind offshore-ului (....)LTD, controlată de (....) şi, implict, de (....). 8

Administratorul companiei este inculpatul Marcovici Andrei Marius, prieten şi asociat în afaceri cu inculpatul Truică şi fost consilier al (....) .

O altă societate la care inculpatul Marcovici Marius Andrei apare alături de inculpatul Remus Truică, dovedind astfel legătura apropiată dintre aceştia, este (....), unde inculpatul Truică Remus deţine 30% din părţile sociale, iar inculpatul Marcovici Marius Andrei este administrator.

Inculpatul Marcovici Marius Andrei, partenerul de afaceri al inculpatului Truică Remus, a fost atras în grup încă din anul 2007, păstrând legătura între acesta şi suspecţii (....)şi (....). Fiind consilier al primului ministru a contribuit la întărirea convingerii (....) în influenţa reală a grupului în lumea politică. Începând cu anul 2010 rolul său în cadrul grupului a sporit, fiind desemnat administrator al (.....) SRL, dar şi împuterncit al ofshore-ului din Cipru, (.....) Ltd, preluând rolul inculpatului Truică. În această calitate a purtat discuţii în mod direct cu (....) dându- i de înţeles că doar prin influenţa grupului va putea obţine bunurile revendicate. A semnat apoi acte pentru societate, care disimulează traficul/cumpărare de influenţă realizată („înţelegerea” din data de 13.04.2011 şi actul adiţional la aceasta).

Implicarea sa în activitatea grupului rezultă din declaraţia suspectului Truică Remus, care a menţionat că acesta era omul de încredere al lui (....) şi participa la discuţii alături de acesta sau în numele său, dar şi din convorbirile telefonice interceptate în cauză.

(....)
Inculpatul Remus Truică înfiinţează de asemenea societatea (....), în care se

asociază cu unul din offshore-urile regăsite la (.....), respectiv (....) LTD, societate înregistrată Insulele Virgine Britanice, controlată de suspecţii (....)şi (....).

Suspectul (....)este asociat în afaceri cu (....), cunoscut pentru implicarea sa în dezvoltarea companiei (....) New York, dar mai ales pentru faptul că a activat ca (....)al lui (....), (....)al Israelului. Din anul 2002 activează în România şi în ţări din regiune (Ungaria, Austria, Serbia) ca şi consultant politic şi de PR.

În România a activat ca şi consilier al lui (....), împreună cu inculpatul Remus Truicăşicususpectul (....),iarînanul2006seimplică,alăturideacestadinurmă în conducerea societăţii (....) , formată în urma parteneriatului între (....), deţinută de inculpatul Dan Andronic şi două companii străine, (....)(Israel) și (....)(SUA).

Inculpatul Andronic Dan este asociat cu suspectul (....)în compania (....)încă din anul 2002, cei doi activând ca şi consilieri ai (....)şi respectiv ai partidului acestuia, (....).

Acest inculpat i-a fost prezentat lui (....) în anul 2007 ca o persoană influentă în lumea media, dar şi în lumea politică, fiind consultant responsabil de campania electorală a primului ministru. A fost folosit în cadrul grupului pentru a-i da (.....)convingerea că reuşita demersului se va datora şi presiunii media exercitată prin intermediul publicaţiilor coordonate de acesta. De asemenea, a contribuit la întărirea convingerii (....) în influenţa reală a grupului la nivel politic cel mai înalt în statul român, prietenia lui Andronic cu primul ministru fiind de notorietate. De asemenea, a contribuit la evitarea unor acţiuni ale (.....)împotriva SC (.....) şi implicit împotriva grupului, acţiuni prin care acesta să pretindă alte procente din bunurile revendicate. Ulterior acesta a păstrat legătura directă între (....)şi soţia lui şi (....).

Faptul că inculpatul Andronic Dan s-a implicat după aderare în activitatea grupului rezultă atât din declaraţia suspectului Mateescu Lucian, dar şi din convorbirile interceptate în cauză.

(....)

Inculpatul Mateescu Lucian a aderat la grup în anul 2011, fiind prezentat suspectului (....)de inculpaţii Marcovici şi Andronic, iar apoi, fiind acceptat de (....), acesta a acţionat apoi alături de inculpatul Marcovici, preluând rolul inculpatului Truică în activitatea infracţională a grupului pentru obţinerea unor bunuri revendicate de (....) .

(....)
Suspecţii (....), (....), (....), au contribuit cu sume de bani pe care inculpatul

Truică Remus le-a oferit cumpărătorului de influenţă cu titlu de avans, conform înțelegerii infracționale dar şi cu sume de bani necesare costurilor judiciare, iar inculpatul Roşu Robert a contribuit cu depunerea notificărilor la instituţii publice diverse, pentru a crea aparenţa unui demers serios, dar și cu încheierea actelor şi împuternicirilor solicitate de către inculpatul Truică Remus.

(....)

Din cele prezentate mai sus rezultă că în derularea activităţii infracţionale,

pentru fiecare etapă în parte, inculpatul Truică Remus desfăşura activitatea de informare a membrilor grupului, păstrând legătura între aceştia şi cumpărătorul de influenţă.

Datorită neînţelegerilor cu ceilalţi membrii, în anul 2009, după obţinerea şi valorificarea terenurilor dorite, inculpatul Truică Remus iese din „afacere” şi locul său este preluat de inculpatul Mateescu Lucian, acesta continuând alături de ceilalţi membri activitatea infracţională de traficare a influenţei.

Relevante sun următoarele convorbiri:

(....)
Deşi grupul infracţional a fost constituit în scopul obţinerii întregii averi

revendicate de (....) , activitatea infracţională a grupului continuând şi pe parcursul anilor 2013 (aşa cum rezultă din interceptările de la dosar, dar şi din declaraţiile date de suspecţi), până la acest moment s-au efectuat acte de urmărire doar cu privire la retrocedarea nelegală a Fermei Regale Băneasa.

În concret, după declinarea de către Primăria Municipiului Bucureşti, prin dispoziţia nr. (....) din 23.11.2007 a Primarului General al Municipiului Bucureşti către Institutul pentru Cercetare Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor Bucureşti, demersurile inculpatului Truică Remus au fost derulate la nivelul acestei instituții și au fost concentrate pe rezolvare până la sfârșitul anului 2007, iar pe parcursul lunilor aprilie – iulie 2008 fiind interceptate mai multe convorbiri între membrii grupului infracțional:

(....)
Aşa cum am arătat, intermedierea influenţei necesare la Institutul pentru

Cercetare Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor Bucureşti, dar și mituirea directorului Institutului (.....), a fost sarcina infracțională îndeplinită de către inculpatul Truică Remus.

Învestit cu soluţionarea notificării nr. (....) din 13.02.2002 având ca obiect

Ferma regală Băneasa, Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice - Institutul pentru

Cercetare Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor Bucureşti prin nota nr. (....) din data de 14.04.2008 a solicitat (.....) dovezile din care să rezulte: calitatea sa de persoană îndreptăţită, natura terenului, în considerarea dispoziţiilor art. 4 alin.2 din Legea nr. 10/2001 şi ale pct. 4.4 din Normele metodologice, sens în care i s-a solicitat să completeze dosarul administrativ cu următoarele: certificatul de moştenitor, dovada că nu au fost depuse cereri de restituire vizând acel imobil de către alţi moştenitori legali sau testamentari, titlul de proprietate din 1931 pentru a dovedi dreptul de proprietate al Regelui Carol al II - lea asupra acelui teren, dovada că terenul intră sub incidenţa Legii 10/2001, deoarece din anexele ataşate notificării rezulta că terenul era în extravilan, agricol şi neagricol şi nu intra sub incidenţa art. 8 din Legea nr. 10/2001, neputând forma obiect al reconstituirii, solicitările fiind comunicate Casei de avocatură (....) sub nr. (....) din 05.05.2008 de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Dosarul administrativ nu a fost completat în sensul celor dispuse, dar cu toate acestea prin decizia nr. 26 din 03.09.2008 membrii Consiliului de Administraţie al Institutului pentru Cercetare Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor Bucureşti, încălcând dispoziţiile HG nr.1881/2005 şi ale art. 8 şi art. 21 din Legea nr.10/2001 au recunoscut: calitatea de persoană îndreptăţită la reconstituire conform Legii nr.10/2001 a inculpatului (.....) cu privire la Ferma regală Băneasa, dobândirea dreptului de proprietate de către autorul petentului, Regele Carol al II – lea al României şi faptul preluării abuzive a acestuia, iar prin decizia nr. 30 din 26.09.2008 au dispus, cu încălcarea dispoziţiilor art. 8 din Legea nr.10/2001, restituirea în natură a Fermei regale Băneasa, în aceeaşi zi, 26.09.2008, fiind încheiat protocolul de predare – preluare nr. (....) .

Deciziile abuzive de aprobare a restituirii Fermei regale Băneasa de către membrii Consiliului de Administraţie al Institutului pentru Cercetare Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor Bucureşti a dus la obţinerea acestui bun ca folos necuvenit pentru numitul (.....) şi pentru numitul TRUICĂ REMUS şi grupul constituit în jurul acestuia, decizia cauzând totodată un prejudiciu statului român în valoare de 135.874.800 euro (echivalent a 500.399.713 lei).

În concret, după primirea notificării directorul institutului, (....) - actualmente decedat, a transmis nota juridică din 14.04.2008, întocmită de consilierul (....) , prin care, aşa cum am arătat, cererea (....) a fost analizată, fiind constatate lipsurile documentaţiei, menţionate mai sus, notă transmisă Ministerului Agriculturii, care a comunicat-o apoi solicitantului la firma de avocatură.. Această notă a fost identificată la locuinţa lui (....) cu ocazia percheziţiei domiciliare efectuată anterior în dosarul iniţial (....)P/2012, nefiind comunicată la dosar de Institut, deşi prin ordonanţă s-a dispus predarea întregului dosar. Ulterior a fost ridicat dosarul în original, dar această notă de respingere a cererii nu a mai fost identificată.

Din declaraţia martorului (....) la momentul respectiv, în subordinea căreia funcţiona institutul potrivit legii, a rezultat că pentru a obţine bunul, deşi i s-au comunicat neajunsurile cererii, inculpatul Truică Remus a venit în mai multe rânduri la institut, încercând să îl determine să admită cererea şi să dispună administrativ trecerea terenului în proprietatea (....) . Martorul a refuzat, nu doar admiterea cererii, pe care a considerat-o nelegală, ci chiar întrevederea cu inculpatul Remus Truică.

În aceste condiţii, prin coruperea directorului (.....), dar şi prin convingerea prin influenţă politică a secretarului academiei, (....), inculpatul Truică Remus a reuşit în final să obţină decizia de retrocedare.

Deşi urmau să renunţe la un teren pe care erau desfăşurate activităţi de cercetare care justifică chiar obiectul de activitate al institutului, trecând peste punctul de vedere al preşedintelui academiei, la data de 29.07.2008 (....) trimite institutului adresa nr. (....) prin care solicită să se convoace CA pentru a se analiza solicitarea (....), care să fie invitat personal la şedinţă. În aceeaşi zi i s-a comunicat (....)faptul că s-a dat dispoziţia de convocare a consiliului pentru analizarea cererii sale. Precizăm faptul că din probele dosarului rezultă că această adresă a lui (....) i- a fost pretinsă inculpatului Remus Truică de (....)ca o condiţie pentru admiterea cererii, în cadrul înţelegerii frauduloase dintre aceştia.

Urmare a acestei adrese, directorul (....) convoacă apoi CA, şedinţa având loc la data de 02.09.2008, la care au participat în calitate de invitaţi (....) şi avocatul acestuia, inculpatul Robert Roşu, precum şi inculpatul Truică Remus, fără a avea o calitate oficială şi fără a semna vreun act.

De asemenea, au participat ca invitaţi şi (....)şi jurista (....). Consiliul a constatat că terenul nu este identificat, astfel că s-a decis efectuarea unei expertize topografice. Trebuie subliniat faptul că suspectul (....), membru în CA, a solicita în mod expres date suplimentare care să lămurească dacă terenul revendicat este în intravilanul sau în extravilanul localităţii şi dacă intră sub incidenţa Legii 10/2001. Deşi erau prezenţi doi jurişti din partea instituţiei, în afara (....)la şedinţă participând şi numita (....), juristul academiei, cel care răspunde la aceste solicitări este inculpatul Roşu Robert.

Acesta arată doar că terenul a aparţinut comunei Băneasa, concluzionând că este în intravilan, fără a exista o dovadă în acest sens. Restul aspectelor nu sunt puse în discuţie, nu se solicită clarificări şi date suplimentare, iar membrii CA decid că se va face o expertiză pentru delimitarea terenului. De asemenea, se hotărăşte că institutul este unitate deţinătoare potrivit legii şi (....) este persoană îndreptăţită, fiind luat în considerare pentru aceasta un act din 1940 (proces-verbal de sechestru) şi menţiunile din decretul 38/1948 (în care se menţionează însă că trece în administrarea statului „fosta proprietate Carol al II-lea). Această decizie constituie un abuz, la dat respectivă recunoaşterea hotărârii Tribunalului din Lisabona nefiind încă finalizată, nu s-a stabilit pe criterii obiective dacă terenul intră sub incidenţa Legii 10/2001.

(....)

Expertiza (are doar 3 file), este întocmită de numitul (....) , pe baza unor calcule analitice, cu scopul de a schimba coordonatele terenului în aşa fel încât să răspundă interesului infracţional, din probele dosarului rezultând că acesta a dorit să obţină exact acest teren şi nu altul.

În expertiza întocmită de specialistul DNA în prezenta cauză se arată că expertul (....) nu a respectat normativele aplicabile pentru efectuarea expertizelor topo, nu s-a menţionat metodele şi aparatura folosită, metodele şi planurile cartografice în vederea stabilirii vechiului amplasament se face trimitere la metoda folosită, nu sunt ataşate hărţi sau planuri vechi, astfel că concluziile acestuia nu pot6 fi avute în vedere. Mai mult, specialistul DNA procedează la efectuarea aceleiaşi expertize, cu metode specificate expres, pe baza coordonatelor din expertiza”imobiliară” a lui (.....), concluzia fiind că acesta nu a făcut o identificare reală a terenului, în condiţiile în care se suprapune cu terenul ocupat de construcţii.

Fiind audiat în cauză ca suspect, (.....) a declarat că nu el a întocmit această expertiză şi că semnătura aplicată în dreptul numelui său pe raport nu îi aparţine. A precizat că domiciliază în jud. Neamţ şi în vederea reînnoirii certificatul de autorizare i-a dat ştampila colegului său, (.....) , care trebuia să depună cererea în numele său la Bucureşti, în cursul anului 2007. Acesta nu i-a mai adus ştampila înapoi şi nici o ştampilă nouă.

Următoarea şedinţă de CA a avut loc la data de 26.09.2008, şedinţă în care a fost din nou luată în discuţie cererea (.....) de retrocedare a 204.740 mp teren, fiind avută în vedere şi expertiza lui (.....), concluziile acestuia fiind acceptate de membrii CA. (.....) nu a mai participat la şedinţă, fiind reprezentat de avocet, inculpatul Roşu Robert.

Din declaraţia suspectului (.....) rezultă implicarea directă a inculpatului Truică Remus în rezolvarea favorabilă a cererii de retrocedare la nivelul Institutului pentru Cercetare Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor Bucureşti :

“Mai arăt că între cele două şedinţe Truică a venit la instituit cu un cetăţean străin, pe care l-a prezentat ca fiind consilierul de imagine al (.....) . Nu am reţinut numele acestuia, dar mi-a dat cartea de vizită. Cei doi au venit la (.....) şi acesta m- a chemat pentru a fi prezentați. Mi-am dat semna ulterior după câteva luni că au venit pentru a ne impresiona, în sensul de a ne arăta nivelul de influenţă. Pe moment am fost impresionat dar ulterior am realizat care a fost scopul acestei întâlniri.

La acea întâlnire nu s-a discutat despre acea retrocedare şi s-a pus problema ca şi cum ar fi deja realizată. Am înţeles că acea persoană este asociatul lui Truică şi a venit pentru a vedea stadiul retrocedării. Tot atunci s-a discutat şi despre urgentarea trecerii din public în privat şi pe moment n-am înţeles.” (Vol II)

Tot din această declaraţie rezultă faptul implicarea directorului (.....) în obţinerea acordului membrilor Consiliului de Administraţie de a semna procesul verbal prin care să se accepte retrocedarea terenului solicitat:

„La şedinţa din 26.09.2008 (.....) ne-a spus că totul este în regulă, că terenul este intravilan şi că nu trebuie să ne facem probleme că el semnează”.(Vol II)

În acest mod, consiliul de administraţie în componenţa (.....) hotărăşte, cu majoritatea voturilor, patru „pentru” şi o abţinere, a numitei (.....) reprezentanta MADR, restituirea în natură a terenului în suprafaţă de 170.924, 97 mp situat în Bucureşti, b-dul Ion Ionescu de la Brad, nr. 8.
Se emite în consecinţă decizia nr. (.....) /26.09.2008.

Decizia de restituire este abuzivă, cererea nefiind însoţită de documente justificative din care să rezulte calitatea de moştenitor îndreptăţit sau incidenţa Legii 10/2001 raportat la situarea terenului, iar acesta nu a fost identificat potrivit legii. Mai mult, din probele dosarului rezultă că în anul 1948 Ferma Regală Băneasa era situată în extravilanul localităţii Băneasa, aşa încât nu putea face obiectul Legii nr.10/2001.

Mai mult, abuzul CA este conturat şi prin aceea că între prima şedinţă, din data de 02.09.2008 şi şedinţa din 26.09.2008 în care terenul a fost retrocedat (.....) , preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, numitul (.....) trimite institutului, la data de 12.09.2008, prin adresa nr.1772, că a depus la Primăria Sector 1, sub nr. (.....) din 23.11.2005, cerere de reconstitu ire a dreptului de proprietate pentru Ferma Regală Băneasa, solicitând expres să nu întreprindă măsuri de înstrăinare a imobilului menţionat deoarece dosarul de fond funciar privind acest teren nu a fost soluţionat.

Cu toate acestea, aşa cum am arătat terenul se retrocedează, consecinţa fiind prejudicierea statului român cu suma de 135.874.800 euro (echivalent a 500.399.713 lei), stabilită în evaluarea specialistului DNA, sumă care reprezintă totodată folos necuvenit pentru inculpaţii (.....), Truică Remus şi asociaţii acestuia în grupul infracţional.

Din probele administrate până la acest moment în cauză rezultă că acţiunile directorului (.....)au fost determinate de oferirea de foloase necuvenite de către Truică Remus, constând în plata unei excursii în străinătate pentru patru persoane.

(.....)

Decizia de retrocedare este apoi pusă în executare în aceeaşi zi prin încheierea unui protocol de predare-primire semnat pentru (.....) de inculpatul Roşu Robert, fără o delimitare şi punere în posesie efectivă, astfel că ulterior s-a constatat că s-au restituit 150.000 mp în loc de 170.000 mp, pe terenul restituit se aflau imobile funcţionale (ex. sediul fermei, cămin de nefamilişti, seră), aşa cum rezultă din raportul de constatare întocmit de specialistul DNA şi din declaraţia suspectului (.....) .

Imediat după obţinerea terenului, inculpaţii Remus Truică şi Roşu Robert, împreună cu ceilalţi membrii ai grupului, au început demersurile pentru transferul acestuia în proprietatea SC (.....) SRL modalitate în care s-ar fi plătit preţul traficului de influenţă săvârşit pentru retrocedarea acestui bun şi totodată s-ar fi realizat şi operaţiunea de „spălare” a lui.

Vânzarea a fost amânată însă din cauza taxelor notariale datorate în conformitate cu Ghidul notarilor publici pentru anul 2008. Precizăm că valoarea minimă admisă la tranzacţie era potrivit acestui ghid de 1.300 euro/mp pentru strada Ion Ionescu de la Brad, ceea ce ar fi dus la taxe de aproximativ 6,5 milioane euro, sumă considerată inacceptabilă. Pentru înlăturarea acestui obstacol s-a schimbat numărul administrativ al terenului pe strada Gheorghe Ionescu Siseşti, nr. 8 A, prin dispoziţie administrativă a primăriei, urmare a unei cereri depusă de (....), acesta solicitând „atribuire” de număr administrativ, deşi imobilul avea deja un astfel de număr. Conform noii adrese, valoarea terenului era de doar 500 euro/mp, la care ar fi corespuns o taxă de aproximativ 2,5 milioane euro. Tranzacţia urma a fi realizată în aceste condiţii la notarul public (.....) , conform unei înţelegeri cu Truică şi Robert Roşu.

Suspectul (.....) nu a fost însă de acord să plătească nici această taxă, solicitând să se găsească „o soluţie creativă”. Tranzacţia este amânată până în ianuarie 2009, conform noului ghid al notarilor, terenul de pe strada Siseşti fiind evaluat la 54 euro/mp (pe str. Ion Ionescu de la Brad valoarea minimă admisă a rămas de peste 1.000 de euro/mp).

(.....)

Tranzacţia se realizează finalmente la notarul public (.....) , după ce în prealabil, la data de 14.01.2009, la acelaşi notar, prin încheierea nr. 4, se autentifică actul de dezmembrare a terenului în 3 loturi, de 5.583 mp, 18.200 mp şi 127.138 mp. Actul este întocmit de inculpatul Roşu Robert.

La data de 15.01.2009 se încheie şi contractul de vânzare-cumpărare între (.....) şi SC (.....) SRL, reprezentată de (.....), obiectul fiind întregul teren, toate cele trei loturi dezmembrate cu o zi înainte, preţul trecut în contract fiind de 3.216.000 lei. Taxele notariale au fost calculate conform încheierii de autentificare la valoarea de 8 milioane euro, valoare minim admisă de notar la tranzacţie. Contractul a fost întocmit de avocatul (.....) şi a fost autentificat prin încheierea nr. 5 a notarului.

În aceeaşi zi, 15.01.2009, SC (.....) SRL vinde două din cele trei loturi proaspăt dobândite, respectiv lotul de 5.583 mp şi cel de 18.200 mp, în favoarea SC (.....)SA, pentru preţul de 530.000 de euro. Actul este redactat de acelaşi avocat, (.....).

La data de 17.12.2009 SC (.....) procedează mai întâi la alipirea celor două loturi, actul fiind autentificat la acelaşi notar public, iar apoi, la data de 11.02.2010 terenul rezultat, de 23.783 mp, este dezmembrat în 7 loturi, care sunt apoi înstrăinate către persoane diferite, terenurile fiind depuse pentru garantarea unor credite bancare nerestituite ulterior (credite de câte 3 milioane euro, fapte care formează obiectul investigaţiei penale într-un dosar constituit iniţial la DIICOT în care Remus Truică este inculpat, (....) ).

****

(.....)
Din analiza actelor şi lucrărilor deja administrate până la acest moment

procesual rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpaţii au săvârşit infracţiunile pentru care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale, faptele fiind de o gravitate deosebită, respectiv infracţiuni de corupţie sau asimilate celor de corupţie, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani.

Analizând criteriile indicate de art. 223 alin. 2 din Codul de procedură penală,

apreciem că acestea îşi au aplicabilitatea în cauză şi constatăm că privarea de libertate la acest moment este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

Distribuie: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Urmărește-ne: