Premium
După încercări repetate de amânare, care au reușit mutarea lansării Zonei libere de comerț extins și aprofundat cu UE pentru Ucraina cu un an, iată că spațiul de comerț european s-a extins în Estul Europei, susține Iulian Chifu într-un comentariu pentru Evenimentul Zilei.
”Astfel, de la 1 ianuarie 2016, Ucraina a intrat cu drepturi depline în acest spațiu, după o amânare de un an și asumarea restricțiilor și sancțiunilor ruse, pentru că în reuniunea tripartită Ucraina-UEFederația Rusă, nici Kievul, nici Bruxelesul nu au acceptat un veto rus pe comerțul ucrainean cu UE.
Cu aceeași ocazie, din aceeași zi și regiunea separatistă nistreană are acelaşi regim de comerţ liber cu UE pentru agenţii economici. Preferințele Comerciale Autonome au expirat odată cu sfârșitul anului 2015, așa cum a fost anunțat de la începutul aplicării acestei excepții. Pe 12 noiembrie 2015, Ministerul Economiei al Republicii Moldova a prezentat Direcției Generale Comerț a Comisiei Europene (DGTRADE) un set de Măsuri de facilitare a comerțului cu UE în regiunea transnistreană, convenit cu Tiraspolul. Proiectul a parcurs procedurile de avizare în instituțiile competente de la Chișinău și Bruxelles și a fost aprobat pe 18 decembrie 2015 de Președintele Consiliului de Asociere RM-UE, Gheorghe Brega, Prim-ministru interimar al Republicii Moldova.
În baza acestei decizii, autoritățile de la Chișinău oferă acces companiilor din stânga Nistrului la toate procedurile interne de obținere a documentelor de însoțire a mărfurilor destinate exportului pe piața comunitară, în mod transparent și echitabil, iar agenții economici sunt chemați să le utilizeze. Sub aspect tehnic, mecanismele și instituțiile de autorizare a relațiilor comerciale externe sunt similare cu cele actuale, ceea ce garantează că punerea lor în practică este posibilă începând de la 1 ianuarie.
Însă, pentru a beneficia de facilitățile comerciale, regiunea transnistreană s-a angajat să asigure condiții preferențiale de acces mărfurilor și serviciilor ce provin din Uniunea Europeană, precum și să efectueze o serie de ajustări ale cadrului comercial- economic și fiscal. Dacă vor fi necesități și solicitări, există disponibilitatea de a oferi asistența necesară regiunii în implementarea Măsurilor de facilitare a comerțului.
Aplicarea prevederilor ce țin de comerț și aspectele legate de competiție vor fi evaluate în termen de zece luni de la adoptarea deciziei și, în continuare, o dată pe an, cu luarea măsurilor ce se vor impune. În orice caz, subiectul introduce o formulă inteligentă de integrare a companiilor din regiunea separatistă în spațiul economic și comercial al Republicii Moldova. Mai mult, având în vedere că este principalul destinatar al mărfurilor de export din regiunea separatistă, România poate solicita instrumente de verificare a evitării dumpingului, a subvențiilor directe și indirecte pentru produsele din regiunea separatistă și, în coordonare cu Chișinăul, poate obține mecanisme de control direct al zonei fiscale și al producției din regiunea separatistă de către autoritățile legitime ale Republicii Moldova.
Din păcate, la Chișinău încă nu este instalat un guvern pro-european reformist, care să poată gestiona situația favorabilă a sincronizării orientărilor de la Chișinău și Kiev și a susținerii spațiului liber de comerț european pentru întreaga regiune. Luni, 4 ianuarie, ar urma să fie prezentată și votată prima tentativă de guvern Sturza, fără susținere majoritară transparentă, cel mai probabil destinată respingerii în Parlamentul de la Chișinău. Potrivit Curții Constituționale, dacă până la 29 ianuarie nu este votat un Guvern, la a doua încercare, Președintele trebuie să dizolve Parlamentul și să anunțe alegeri anticipate, cu consecințe majore asupra drumului european al Republicii Moldova.”, a concluzionat acesta.
