Premium
Decizie istorică a judecătorilor. Fotografiile persoanelor publice nu mai pot fi publicate fără acordul acestora. Curtea de Apel București i-a dat câștig de cauză judecătorului Cristi Dănileț, care a acționat în instanță o publicație, pentru publicarea unei fotografii fără acordul său.
Dănileţ i-a dat, în trecut, în judecată pe cei de la RING, după ce în cadrul publicaţiei au apărut mai multe fotografii în care judecătorul apărea mergând pe stradă alături de o femeie, a cărei față a fost blurată. " Ieri Curtea de Apel Bucureşti a decis, definitiv, că nu pot fi difuzate fotografii din viaţa privată a unei persoane, fără acordul său, chiar dacă aceasta este o figură publică şi este surprinsă într-un loc public.
Citeşte şi: SCANDAL imens şi ironii la adresa unui tehnocrat: Sebastian Ghiţă s-a dezlănţuit
Acum patru ani era publicat într-un ziar tipărit şi pe un site un articol de presă insidios care mă privea: erau prezentate mai multe fotografii ale mele (făcute de „paparazzi”) mergând pe stradă alături de o persoană de sex feminin, ea având chipul blurat, fotografii însoţite de un text ce sugera că aş fi avut o relaţie nepotrivită cu acea persoană. Am dat în judecată societatea comercială care edita ziarul şi editorul coordonator al ziarului afirmând că: persoana care mă însoţea este una dintre fiicele mele (acest aspect fiind cunoscut de jurnalist la data publicării ziarului) şi că fotografiile au fost publicate fără acceptul meu (eu afirmând în mod expres jurnalistului că nu sunt de acord cu publicarea). Discuţia juridică a vizat dreptul presei de a publica fotografii cu o persoană publică aflată într-un loc public, care însă nu ţin de activitatea sa profesională, ci relevă aspecte de viaţă privată. Mi-am întemeiat acţiunea pe dispoziţiile art. 10 para. 1 din CEDO: „Orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private şi de familie (…)”, ale art. 30 alin. 6 din Constituţia României: „Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine” şi ale art. 74 lit.f din Codul Civil: „(…)pot fi considerate ca atingeri aduse vieţii private: f) difuzarea de ştiri, dezbateri, anchete sau de reportaje scrise ori audiovizuale privind viaţa intimă, personală sau de familie, fără acordul persoanei în cauză”.
Citește și: Mai tari decât Einstein: Ei sunt cei mai deștepți actori și artiști din lume
Procesul s-a desfăşurat în perioada aprilie 2014-iunie 2016 la Tribunalul Bucureşti şi apoi la Curtea de Apel Bucureşti şi am avut câştig de cauză în ambele instanţe: prima instanţă a stabilit ca fiind ilegală publicarea şi difuzarea fotografiilor întrucât ţineau de viaţa de familie, iar a doua instanţă a fost de acord şi, în plus, a obligat pârâţii la plata unei sume de bani cu titlu de daune morale. Această hotărâre judecătorească, susţinută de dispoziţiile art. 74-76 Cod Civil (fotografiile din viaţă privată pot fi difuzate numai dacă se justifică un interes public, iar protecţia persoanelor politice este mai puţin strictă), de jurisprudenţa CEDO (`imaginea unei persone este un atribut al personalităţii sale, ţine de viaţa sa privată, şi presupune dreptul individului de a controla cum este folosită imaginea sa, inclusiv să refuze publicarea fotografiilor; este adevărat că libertatea de exprimare include dreptul de a publica fotografii, dar trebui protejate drepturile şi reputaţia persoanelor atât timp cât fotografiile pot conţine informaţii personale sau de familie`) şi de o largă jurisprudenţă internaţională (`dreptul la viaţa privată include dreptul la imagine şi dreptul la anonimat, la linişte; prezenţa într-un loc public nu implică un consimţământ implicit pentru înregistrarea de imagini şi utilizarea acestora; chiar şi prezenţa în stradă, într-o piaţă sau un loc public, nu autorizează realizarea oricărei fotografii şi nici, mai ales, utilizarea ei fără consimţământul subiectului reprezentat; interesul general pentru informaţie justifică şi publicarea de fotografii ale unor persoane angajate în viaţa publică, cum sunt oamenii politici, artiştii, unele categorii de oameni de afaceri, etc., sub rezerva dreptului lor la o protecţie contra denaturării sau alterării imaginii lor sau contra unor publicaţii care ar aduce atingere unor interese patrimoniale, edificate pe o imagine sau pe un nume`), este menită să consolideze o jurisprudenţă absolut necesară la noi, care se subsumează conceptului de privacy insuficient cunoscut şi aplicat în România: cât timp este vorba de viaţa sa particulară, cea intimă sau cea de familie omul are dreptul să fie lăsat în pace, să fie anonim, să fie ferit de ochii celorlalţi, doar el fiind cel care poate decide asupra modalităţilor de folosire a informaţiilor care îl privesc sau a imaginilor cu el, aceasta fiind valabil atât cât este într-un loc privat, cât şi atunci când se află într-un loc public (stradă, local etc).
Citește și: Doamne, mare Ți-e grădina! I-a dat ca surdu’n clopot: Au fost filmați când făceau sex în clopotniță / VIDEO
După motivarea deciziei Curţii de Apel, o voi pune la dispoziţia publicului. Suma de bani primită cu titlu de daune morale o voi folosi în proiectul EDUIURIS de educaţie juridică pentru adolescenţi, pe care îi voi învăţa inclusiv care sunt limitele libertăţii de exprimare şi cum trebuie respectată viaţa privată, intimă şi de familie a oricărei persoane.", a scris Dănileţ pe blogul personal.
Citește și: Acestea sunt cele mai tari glume cu și despre Brexit
