Premium
Magistratii au sesizat CSM-ul in privinta unei "hartuiri" suferite la mana procurorilor DNA care ii suspectau de fapte de coruptie care le-au influentat deciziile. Insa CSM nu a hotarat in favoarea lor, ci dimpotriva le-a contestat imunitatea in fata unor astfel de investigatii, dand puteri depline DNA-ului sa redeschida chiar dosare de coruptie a unor judecatori.
In data de 31 martie 2014, DNA ii trimitea in judecata pe judecatorii Raluca Beatrix Cuc si Ovidiu Galea de la Tribunalul Bihor si pe colegii acestora de la Curtea de Apel Oradea, Denisa Vidican si Florica Roman pentru fapte de coruptie. Mai multi judecatori insa u cerut CSM sa analizeze acest "abuz" al DNA si sa ii apere pe colegii lor de breasla. Iar cererea lor, prin care judecatorii solicitau dreptul de a refuza sa colaboreze cu anchetatorii care i-au prins in fapt, s-a bazat exclusiv pe prevederile art. 91 din Legea 303/2004, care statueaza ca „judecatorul este obligat sa pastreze secretul deliberarilor si al voturilor la care a participat, inclusiv dupa incetarea exercitarii functiei”.
Ceea ce, practic inseamna blindarea judecatorilor corupti cu o imunitate deplina, acestia putand invoca acest articol de fiecare data, chiar si atunci cand procurorii DNA le puneau probele pe masa. O decizie in favoarea judecatorilor nemultumiti ar fi rasturnat multe anchete DNA si ar fi impiedicat trimiterea in judecata a multor magistrati, informeaza ziarul National.
Numai ca, plenul CSM a luat o cu totul alta hotarare. Prin Hotararea nr. 846, plenul CSM a stabilit ca judecatorii nu se mai pot ascunde in spatele imunitatii generalizate atunci cand asupra lor planeaza suspiciuni ca ar fi actionat in timpul exercitarii profesiei in urma unor influente exterioare. Si asta fara a fi neaparat inculpati sau trimisi in judecata, fiind suficient sa le fie adusa la cunostiinta calitatea de suspect ca imunitatea judecatorilor sa dispara. Iar din acel moment, judecatorii vizati de anchetele anticoruptie sunt obligati sa colaboreze cu anchetatorii DNA, furnizandu-le toate informatiile cerute.
Ei vor fi astfel obligati sa ofere toate detaliile cerute de anchetatori privind modul lor de deliberare, probele luate in considerare intr-un dosar si argumentele care au stat la baza deciziei dat in final in instanta.
Ce se va intampla concret...
Pana acum, un judecator putea, sa dea dreptate invariabil, in sute de procese de retrocedari, unor samsari care cumparau drepturile litigioase chiar si in dimineata in care urma sa se dea sentinta definitiva. Insa procurorii DNA nu ii puteau interoga pe respectivii judecatori care au adus prejudicii de zeci de miliarde de euro bugetului de stat nici macar atunci cand existau denunturi impotriva lor. Pentru ca, de fiecare data, respectivii magistrati se ascundeau in spatele imunitatii.
Insa acesta nu este singurul domeniu in care, daca strange destule probe, DNA poate de acum inainte sa-i interogheze pe judecatorii suspecti si, daca dovedesc vinovatia acestora, sa redeschida implicit unele dintre marile dosare carora, in ultimii ani, li se pusese cruce.
