Premium
Agenția Națională de Integritate a suferit o înfrângere la Înalta Curte de Casație și Justiție, care ar putea genera un val de efecte în domeniu. Un fost deputat PSD a obținut anularea unui raport de incompatibilitate, iar avocații acestuia au convins instanța să trimită la Curtea Constituțională un articol din Legea nr. 176 din 1 septembrie 2010 - privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice.
Fostul deputat PSD de Arad Ciprian Florin Luca a fost declarat incompatibil de ANI în vara anului 2012. Social-democratului i s-a reproșat faptul că nu a menționat, în declarația de interese, calitatea de administrator al unei SRL la care era asociat unic și care, în perioada mandatului de deputat, nu a avut niciodată venituri. Societatea nu a desfășurat activități în perioada 2008 - 2010, iar din 2010 a avut activitatea suspendată. Deputatul Luca a declarat calitatea de asociat unic al societății, nu și pe cea de administrator, pentru că societatea nu avea nici consiliu de administrație, nici consiliu de supraveghere, nici consiliu director (aspecte care trebuiau declarate, conform formularului declarației de interese).
Vezi și: Patriarhia îi răspunde lui Iohannis după ce președintele i-a numit 'fanatici religioși' pe români
Potrivit avocatului Cosmin Flavius Costaș, cererea de anulare a raportului de evaluare a fost respinsă într-o primă fază de Curtea de Apel Timișoara, în urma unei proceduri de judecată sumare. Pe 18 octombrie, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursului fostului deputat și a casat hotărârea Curții de Apel Timișoara, iar pe fond a admis acțiunea și a anulat în parte raportul de evaluare. „Nu avem încă hotărârea in extenso a Înaltei Curți de Casație și Justiție, ea va fi probabil disponibilă în câteva luni”, a precizat avocatul, pentru stiripesurse.ro.
Înalta Curte a sesizat și Curtea Constituțională cu o excepție de neconstituționalitate a art. 8 din Legea nr. 176/2010, un text care permite colectarea de date personale despre persoana vizată fără anunțarea acesteia, în baza unor protocoale secrete. Potrivit avocatului, Ciprian Florin Luca a apreciat că reglementarea art. 8 din Legea nr. 176/2010 contravine prevederilor art. 10, 11 și 13 din Directiva 95/46/CE, așa cum au fost acestea interpretate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, prin hotărârea din 1 octombrie 2015 în afacerea C-201/14, Bara și alții.
Vezi și: Jurnalistă, AMENINȚATĂ după dezvăluirile privind posibilul plagiat al lui Kovesi: E prea mult
„Pe lângă multitudinea de încălcări grave ale drepturilor si libertăților fundamentale ale omului prezentate supra privind modul de operare a Agenției Naționale de Integritate, această instituție rămâne fidelă unei ideologii demne de un stat polițienesc, aderând la practici cum ar fi inexistența contradictorialității, inechitabilitatea administrării probelor, faptul că persoana nu a beneficiat de timpul și de facilitățile necesare pentru pregătirea apărării, sau inexistența posibilității de a interoga funcționarii care au declanșat procedura si au pregătit raportul de evaluare. Toate aceste elemente trădează în mod evident modul neprofesionist în care această instituție își desfășoară activitatea, încălcând în mod sistematic prevederile art. 6 par. 1 coroborate cu cele ale art. 6 par. 3 lit. b) și d) din Convenția europeană a Drepturilor Omului”, se mai arată în excepția de neconstituționalitate invocată de avocații fostului deputat și admisă de ÎCCJ.
Deciza ÎCCJ vine să genereze o nouă jurisprudență în domeniu, o serie de alți parlamentari și aleși locali fiind în situații de incompatibiliate, în opinia ANI, din cauza unor firme fără activitate. Mai mult, dacă CCR va admite excepția și va declara neconstituțional articolul 8 din Legea 176/2010, întregul mod de funcționare al ANI ar urma să se schimbe.
