Premium
Studiul prezentat mai jos nu este propriu zis o noutate, fiind publicat în cursul acestei veri. El a fost re-descoperit de către New York Times, probabil în urma temerilor față de soarta democrației americane ridicate odată cu alegerea lui Donald Trump. El rămâne însă actual și insuficient discutat în România, așa că am considerat potrivit să îl prezentăm cititorilor.
Citiți și: Analiza: Europa să se pregătească pentru ce e mai rău din partea lui Trump
Cercetătorii Roberto Stefan Foa și Yascha Mounk consideră că au identificat patru măsuri ale sprijinului populației pentru democrație:
- sprijinul explicit (exprimat de regulă ca 10 pe o scară de la 1 la 10)
- sprijinul pentru componente de bază ale democrației, cum ar fi drepturile omului
- implicarea politică și civică în cadrul sistemului democratic
- măsura în care populația este deschisă la alternative nedemocratice, cum ar fi dictatura militară sau guvernarea de către experți.
Datele lor, preluate din Sondajul Global privind Valorile (World Values Survey) sugerează că sprijinul pentru democrație scade, implicarea scade de asemenea, iar deschiderea față de alternative ne-democratice este în creștere.
Cel mai îngrijorător, însă, este că tinerii par să fie mai puțin loiali democrației decât generațiile vârstnice. În special, arată autorii, generația născută între războaie este mai bine poziționată după aceste criterii decât generația „milenială". Și nu vorbim nici de exuberanța vârstei. Tinerii de azi sunt mai puțin favorabili democrației și mai puțin implicați decât erau generațiile anterioare când aveau vârsta lor.
Concluzia lor este că democrația poate fi periclitată pe plan mondial. În special, ei se tem că și democrațiile consolidate și prospere, cândva considerate sigure, pot deriva în state autoritare.
Studiul poate fi consultat aici. Aceeași sursă publică și un răspuns la acest articol, formulat de Ronald Inglehart, despre care vom vorbi într-ul alt articol.
