Premium
Camera Deputaţilor a adoptat, în această săptămână mai multe proiecte de lege, printre care şi pe cel care prevede eliminarea a 102 taxe nefiscale, inclusiv a taxelor radio-tv.
* Deputaţii au adoptat în unanimitate, cu 225 voturi "pentru", proiectul de lege iniţiat de liderul PSD, Liviu Dragnea, care prevede eliminarea a 102 taxe nefiscale, menţinând şi eliminarea taxei radio-tv.
Printre taxele care vor fi eliminate se află timbrul de mediu pentru autovehicule, taxe la Registrul Comerţului, taxe consulare şi de cetăţenie, taxe pentru cazierul fiscal, taxele radio-tv, taxa suplimentară pentru eliberarea paşaportului temporar, taxa pentru pierderea sau modificarea actelor, taxe extrajudiciare de timbru, taxa pentru permisele de pescuit recreativ sau sportiv, taxa pentru serviciile prestate de MAI pentru public, tarifele percepute de Casa Naţională de Pensii.
După vot, deputatul PNL Andreea Paul a spus că liberalii au votat proiectul pentru că, în ansamblu, este bun, dar există un risc major prin eliminarea taxelor radio-tv şi a unor taxe consulare. Ea a susţinut că eliminarea taxei radio-tv reprezintă "un pumn în gura" presei şi că liberalii vor face toate demersurile pentru salvarea libertăţii de exprimare, luând în calcul atacarea la Curtea Constituţională. Şi Guvernul a anunţat că va ataca la Curtea Constituţională actul normativ, având în vedere că, pe lângă efectul bugetar pe care-l generează, are impact şi asupra altor legi.
Deputatul PSD Liviu Dragnea a spus, după vot, că Parlamentul a adoptat cea mai importantă lege pentru debirocratizare. El a susţinut că este "o minciună, o manipulare grosolană" afirmaţia liberalilor că prin eliminarea taxei radio-tv se încearcă preluarea controlului politic asupra celor două instituţii publice. Dragnea a criticat anunţul privind atacarea legii la Curtea Constituţională de către Guvern, arătând că toate partidele au fost de acord şi s-a aprobat în unanimitate acest act normativ.
Preşedintele Comisiei de cultură a Camerei Deputaţilor, liberalul Gigel Ştirbu, a avut o întâlnire informală cu şefii SRR şi SRTv, declarând că, în cursul săptămânii viitoare, va solicita o întrevedere cu premierul Dacian Cioloş şi cu ministrul Finanţelor, Anca Dragu, în legătură cu impactul pe care îl are eliminarea taxelor radio-tv.
Şefii SRTv şi SRR, Irina Radu şi Ovidiu Miculescu, au criticat decizia de eliminare a taxelor radio-tv, susţinând că afectează activitatea celor două instituţii. Preşedintele-director general al SRTv, Irina Radu, a anunţat că va cere, împreună cu şeful SRR, Ovidiu Miculescu, o întâlnire cu şeful statului pentru a discuta această situaţie şi îi va solicita acestuia să nu promulge legea.
* Camera Deputaţilor a adoptat, în această săptămână, proiectul de lege privind stabilirea destinaţiei unor bunuri imobile confiscate.
Potrivit proiectului, "bunurile imobile intrate, prin confiscare, în cadrul procesului penal, în proprietatea privată a statului, pot fi transmise cu titlu gratuit în domeniul public al statului şi în administrarea autorităţilor administraţiei publice centrale, altor instituţii publice de interes naţional, după caz, sau regiilor autonome de interes naţional, prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Finanţelor Publice, la propunerea Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate".
Proiectul mai prevede că bunurile se dau în administrare beneficiarilor, la cererea motivată a acestora şi transmisă agenţiei, în scopul utilizării ca sediu principal sau secundar, la valoarea stabilită în Ordonanţa Guvernului 14/2007.
În termen de 45 de zile lucrătoare de la primirea comunicării privind evaluarea bunurilor imobile intrate prin confiscare în proprietatea privată a statului, Agenţia are obligaţia să analizeze şi, dacă este cazul, să iniţieze procedurile pentru transmiterea cu titlu gratuit a bunurilor sau procedurile pentru încheierea unui contract de comodat. Criteriile în selectarea uneia dintre cele două opţiuni sunt lipsa spaţiului cu destinaţie de sediu, necesitatea extinderii sediului actual, amplasarea imobilului, suprafaţa, starea tehnică în care se găseşte imobilul, destinaţia actuală, data primirii solicitării, situaţia financiară a solicitantului, eventualul impact asupra bugetului de stat, mai stipulează proiectul.
* Deputaţii au adoptat şi proiectul de lege care modifică şi completează Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată pentru care preşedintele Klaus Iohannis a cerut reexaminarea în Parlament.
Proiectul de lege prevede că operatorii economici furnizori de servicii de utilitate publică şi instituţiile publice care încasează impozite, taxe, amenzi au obligaţia să accepte şi plata cu cardul. Au fost acceptate unele amendamente, la solicitarea preşedintelui, printre care şi cel care prevede că "operatorii economici pot acorda avansuri în numerar la terminalele de plată, în baza contractelor încheiate cu instituţiile acceptante". Avansul în numerar, de maximum 200 de lei, poate fi acordat de operatorii economici cu cifra de afaceri mai mare 10.000 de euro. Tranzacţia este asimilată retragerii de bani din bancomat. Forma iniţială a legii prevedea obligativitatea serviciului de avans în numerar.
* Camera Deputaţilor a adoptat tacit proiectul de lege privind desecretizarea dosarelor fostei Securităţi din România din perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, aflate în prezent în arhivele SRI, SIE şi MApN.
Proiectul - iniţiat de fostul deputat liberal Dan Cristian Popescu - mai prevedea ca, în termen de 60 de zile de la publicarea acestei legi în Monitorul Oficial, instituţiile care deţin în arhivele proprii documente referitoare la personalul (ofiţeri, informatori şi colaboratori) care a făcut parte din fosta Securitate comunistă din România vor proceda la desecretizarea acestora şi predarea lor, conform legislaţiei în vigoare, către CNSAS.
* Camera Deputaţilor a adoptat tacit şi propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, iniţiată de deputatul independent Daniel Oajdea, conform căreia magistratul care îşi îndeplineşte atribuţiile cu rea-credinţă, gravă neglijenţă sau nu respectă deciziile Curţii Constituţionale să fie exclus din magistratură.
Magistraţii care au fost excluşi din magistratură, se arată în document, nu mai au dreptul la pensia specială şi, de asemenea, toate actele încheiate de către cei găsiţi vinovaţi ulterior săvârşirii uneia dintre aceste abateri vor fi nule de drept. De asemenea, magistraţii aflaţi într-o astfel de situaţie vor fi obligaţi, potrivit actului normativ, să restituie toate drepturile salariale încasate ulterior săvârşirii abaterii.
Proiectul de lege mai prevede că, după acoperirea prejudiciului, statul este obligat să se îndrepte cu o acţiune în despăgubiri împotriva judecătorului sau procurorului care, cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, a săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii. De asemenea, termenul de prescripţie a dreptului la acţiune în cazurile menţionate este de cinci ani (faţă de un an în prezent) pentru cazurile în care persoana a suferit pierderi materiale şi de opt ani pentru cazurile în care persoana vătămată a fost privată de libertate.
* Deputaţii au mai adoptat tacit o propunere de lege potrivit căreia preşedintele de secţie al Consiliului Legislativ va primi o indemnizaţie egală cu a secretarului adjunct al Camerei Deputaţilor şi Senatului.
Pentru aceste proiecte adoptate tacit Senatul este Cameră legislativă decizională, anunță Agerpres.
