Premium
De la câştigarea independenţei României s-au împlinit anul acesta 140 de ani, de la alipirea Dobrogei 139 iar de la înfiinţarea Sfatului Ţării, primul for legislativ al Basarabiei, 100 de ani. Sunt doar câteva dintre momentele cu mare semnificaţie istorică, momente de realizări, momente care trebuie să ne determine să conştientizăm că generaţiile care au luptat pentru idealul naţional au reuşit să ne lase moştenire România Mare. Ieri, în judeţul Sălaj s-au deschis manifestările dedicate evenimentelor care vor marca Centenarul în Sălaj.
Am asistat la un moment de emoţionant, la o adunare unde s-a simţit româneşte, la o lecţie de istorie oferită de toţi vorbitorii, la o aducere aminte a celor care au contribuit la realizarea Marii Uniri. Sutele de oameni prezenţi sunt dovada că Centenarul ne adună, ne uneşte şi chiar dacă la nivel naţional nu se conştientizează importanţa acestui moment plin de semnificaţie, societatea îl percepe ca un moment măreţ. Suntem în judeţul unei mari personalităţi a Marii Uniri, Iuliu Maniu. Casa sa de la Bădăcin aflată într-o stare jalnică a intrat într-un proces de renovare din donaţii private deoarece nicio instituţie a statului nu a investit în această casă nici în ajunul Centenarului pentru a fi transformată în muzeu.
Centenarul ne oferă un prilej de bucurie, de reflecţie asupra trecutului, de a regăsi modele într-o vreme când societatea noastră este privată de asemenea şansă. Există o continuitate între generaţii începând cu cea de la 1848 care a reuşit să facă Unirea Principatelor, care a modernizat România odată cu apariţia instituţiilor cheie: Universităţi, Parlament, Ministere, Banca Naţională etc. şi cea care a reuşit să înfăptuiască Unirea. Eforturile susţinute au dus la apariţia primei Constituţii (1866) la obţinerea independeţei României, la recunoaşterea internaţională a ceea ce s-a reuşit.
Prin patriotism, diplomaţie, prin război când a fost cazul, prin dezbateri vii, elitele noastre moderne au reuşit să facă din România cea mai mare ţară din Europa de Est. Devotamentul şi iubirea de ţară pot fi observate foarte bine în războaiele balcanice unde patru foşti sau viitori prim miniştrii s-au înrolat voluntar în armata română pentru a merge la război: Nicolae Iorga, Ion I. C. Brătianu, Constantin Argetoianu, Alexandru Averescu.
A urmat războiul cel mare. Un război dramatic pentru români, cu mari sacrificii dar cu speranţa că la sfârşitul acestuia românii vor fi împreună. Momentul istoric s-a întâmplat pe 1 decembrie 1918 când pentru prima dată românii din Transilvania s-au unit cu ţara. După unirea Basarabiei, 27 martie şi unirea Bucovinei, 28 noiembrie 1918, reîntregirea României a fost consemnată în asteptata zi de 1 decembrie.
Aceste momente au fost evocate într-o caldă atmosferă în deschiderea zilelor Centenar din Judeţul Sălaj. Printre cei care au vorbit despre semnificaţia istorică a lui 1918 s-au aflat P.S. Episcopul Sălajului Petroniu, P.S. Episcopul greco-catolic al Oradei Virgil Bercea, academicianul Ioan Aurel Pop. În semn de preţuire, un fapt mult aşteptat a fost imbrăţişarea celor doi episcopi. Un gest care ne-a adus aminte de îmbrăţişarea dintre Miron Cristea şi Iuliu Hossu după ce episcopul greco-catolic a citit rezoluţia de la 1 decembrie 1918.
Mulţumiri doamnei director Doina Cociş, directorul Direcţiei Cultură Sălaj pentru că a făcut posibil acest eveniment.
