Premium
Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) a înaintat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), marţi, observaţiile şi propunerile cu privire la proiectul de modificare a legilor Justiţiei.
Potrivit unui comunicat transmis redacției STIRIPESURSE.RO, la nivelul DIICOT s-a desfăşurat un proces de largă consultare a procurorilor şi de elaborare a unui punct de vedere cât mai cuprinzător cu privire la proiectul aflat în dezbatere.
”La solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii de a contribui cu observații și propuneri la Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, a Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară și a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, proiect transmis de către Ministerul Justiției în vederea avizării, Biroul de Informare şi Relaţii Publice din cadrul DIICOT este împuternicit să aducă la cunoştinţa opiniei publice următoarele:
”La nivelul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a fost desfășurat un proces de largă consultare a procurorilor și elaborare a unui punct de vedere cât mai cuprinzător cu privire la proiectul menționat.
Considerăm necesar să precizăm că, pe parcursul acestui exercițiu de consultare și elaborare a punctului de vedere al procurorilor din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism au fost avute în vedere atât experiența dobândită prin exercitarea profesiunii de procuror sub imperiul unor mecanisme și concepții diferite cu privire la organizarea și funcționarea sistemului judiciar din România, care s-au succedat în ultimii 25 de ani, cât și reperele majore ale gândirii europene contemporane cu privire la mecanismele sistemelor judiciare.
În legătură cu reperele gândirii europene, ținem să menționăm aprofundarea recomandărilor unor organisme internaționale care, în opinia noastră, nu pot fi ignorate în procesul de reformă a sistemului judiciar din România și anume, printre altele:
Citește și: După călătoriile studenților, CFR vine cu o nouă GRATUITATE!
- Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept a Consiliului Europei (COMISIA VENETIA);
- Consiliul Consultativ al procurorilor Europeni din cadrul Consiliului Europei;
- Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni din cadrul Consiliului Europei.
În contextul formulării observațiilor și propunerilor procurorilor Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism cu privire la proiectul analizat, apreciem ca fiind util de citat și ilustrativ pentru abordarea la nivelul organismelor de referință, paragrafele de mai jos, reprezentând un extras din RAPORTUL COMISIEI VENEȚIA ASUPRA STANDARDELOR EUROPENE CU PRIVIRE LA INDEPENDENȚA SISTEMULUI JUDICIAR: Partea II – PROCURORII, adoptat de COMISIA VENETIA în cadrul celei de-a 85-a Plenare (17-18 Decembrie 2010):
“VI. PERICOLELE DECIZIILOR INCORECTE ȘI ALE INTERFERENȚEI:
20. Interferența politică în cadrul urmăririi penale este, probabil, la fel de veche ca și societatea în sine. În societățile timpurii, într-adevăr, puterea de urmărire penală ar fi fost, de obicei, în întregime în controlul prinților care ar putea să-l folosească pentru a-și pedepsi dușmanii și pentru a-i recompensa pe prietenii lor. Istoria oferă multe exemple a folosirii urmăririi penale în scopuri necorespunzătoare sau politice. Nu trebuie să te uiți mai departe de dinastia Tudor din Anglia sau de Franța, atât înainte, cât și în timpul Revoluției, precum și al sistemului sovietic din Europa de Est. Europa modernă occidentală pare să fi evitat în mare măsură problema urmăririi penale abuzive în ultima vreme, dar aceasta se datorează în mare măsură mecanismelor adoptate pentru a se asigura ca nu se exercita o presiune politică improprie asupra urmăririi penale. În statele totalitare sau în dictaturile moderne, urmărirea penală a fost și continuă să fie folosita ca instrument de represiune și corupție. Existența controlului democratic nu oferă un răspuns complet la problema influenței politice asupra urmăririi penale. Tirania majorității poate extinde folosirea urmăririi penale ca instrument de opresiune. Majoritatea poate fi supusa manipulării și pot exista politicieni democrați sub presiunile populiste cărora se tem să le reziste, mai ales când acestea sunt susținute de campanii în mass-media.
21. Există două abuzuri diferite, dar legate unul de altul, care pot fi legate de interferențe politice sau decizii eronate ale acuzării. Prima este promovarea urmăririi penale acolo unde nu ar trebui să existe, fie pentru că nu există dovezi, fie pentru că se bazează pe corupție sau pe probe false. O a doua, mai insidioasă și, probabil, mai larg întâlnită, este acolo unde procurorul nu face urmărire penală când aceasta ar trebui să fie făcută. Această problemă este frecvent asociată cu corupția, dar poate fi de asemenea întâlnită în cazul în care guvernele au legiferat/s-au comportat într-un fel criminal sau corupt sau atunci când interese economice puternice aduc presiuni politice. În principiu, o urmărire penală greșit efectuată poate fi mai dificil de contracarat, deoarece este posibil să fie greu de supus controlului judiciar. Drepturile victimelor de a solicita o revizuire judiciară a cazurilor de neîncepere a urmăririi penale pot și trebuie dezvoltate pentru a depăși această problemă. Cu toate acestea, prezentul raport nu va aduce în discuție detalii referitoare la această problemă.
Citește și: Replică tăioasă a premierului! „Nu le-a jefuit nimeni. Le-am luat acum pentru că acum ne trebuiau”
22. Prin urmare, Comisia se concentrează asupra metodelor de limitare a riscului referitor la influența necorespunzătoare, care variază de la a recunoaște independența unui procuror, sub rezerva unor astfel de competențe de revizuire, inspectarea sau auditarea, după caz, a deciziilor privind interzicerea acuzării în cazuri individuale, la proceduri care necesită să fie furnizate în scris și făcute astfel de instrucțiuni public. În acest sens, există mecanisme adecvate pentru a asigura coerența și transparența procesului decizional si ele sunt de o importanță deosebită.
46. Comisia observă o tendinţă larg răspândită de a permite o independenţă sporită a ministerului public, în opoziţie cu cea de a-l subordona sau asocia cu executivul ( …).
Citește și: ATENȚIE! Sumă RECORD pusă de FBI pe capul unui român! Cine este și ce a făcut
Principiul fundamental care trebuie să guverneze sistemul tragerii la răspundere penală într-un stat este acela al independenţei complete a acestuia, principiu mai important decât orice alte consideraţii administrative sau de altă natură. Doar atunci când independenţa sistemului este garantată şi protejată de lege, încrederea publică în sistem va fi dobândită, ceea ce este esenţial în orice societate sănătoasă”.
În cursul zilei de astăzi au fost înaintate Consiliului Superior al Magistraturii observațiile și propunerile rezultate din consultarea procurorilor Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism cu privire la Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, a Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară şi a Legii nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.”, se arată într-un comunicat al DIICOT remis redacției STIRIPESURSE.RO.
