Premium
National:
Dezvaluirile „National” cu privire la „dizolvarea” Directiei Antifrauda in cursul acestui an se confirma pe zi ce trece. Astfel ca, dupa ce deja de cateva luni de zile, la conducerea operativa a institutiei nu se mai afla practic nimeni, dupa ce fostii sefi au fost „ejectati” din sistem sau au preferat sa se retraga la alte structuri, acum s-a dat semnalul si pentru restul angajatilor sa spele putina cat mai au timp.
Drept urmare, in urma unui ordin al noului presedinte al ANAF-ului, angajatilor de la Directia Antifrauda le-au fost reduse sporurile de risc si cel de suprasolicitare psihica de la 25 la suta din salariul brut, cum era pana acum, la doar cinci procente. Ceea ce inseamna ca inspectorii de la Antifrauda vor primi practic salarii cu mult mai mici, acestia fiind astfel invitati sa plece de unii singuri, ca sa nu fie prea „galagioasa” operatiunea de „dizolvare” a structurii, pana la sfarsitul acestui an…
Le cad dosarele
Dupa isteria impotriva evaziunii in care, de departe, Directia Antifrauda a recurs la cele mai halucinante excese de zel, dosarele intocmite pe plangerile inspectorilor de aici cad acum unul dupa altul.
Ce-i drept, in ultima vreme, atat ofiterii de politie din cadrul strcuturilor de investigare a criminalitatii economice, dar si procurorii de la diverse Parchete nici macar nu mai baga in seama sesizarile Antifraudei, pe care le claseaza instant, satui fiind de „gogosile” cu prejudicii „estimate” la sume exorbitante, dar care nu au niciun echivalent in realitate. Asa ca, inclusiv in sistem, „asaltul” Antifraudei asupra micilor intreprinzatori este considerat deja un fiasco de proprotii, inclusv alte institutii din cadrul sistemului judiciar refuzand sa mai colaboreze cu inspectorii care faceau raiduri cu masinile si girofarurile din dotare, mai ceva decat pompierii, SMURD-ul si trupele de interventie ale Politiei si Jandarmeriei la un loc.
Ziarul Financiar:
Deja cetăţenii UE aflaţi deja în Marea Britanie trebuie să completeze un formular de 85 de pagini dacă vor rezidenţă permanentă şi este posibil să fie restricţionat dreptul de muncă şi de călătorie al cetăţenilor europeni în Marea Britanie chiar de la momentul invocării Articolului 50 şi nu de la momentul oficial al ieşirii Marii Britanii.
Cu alte cuvinte, "visul frumos s-a terminat". Doar trei ani au putut fi românii egali din punctul de vedere al tratamentului cu britanicii ca cetăţeni europeni, având în vedere că restricţiile privind munca liberă în Marea Britanie au fost ridicate pentru români abia la 1 ianuarie 2014, la şapte ani după aderarea României la UE.
Afacerea însă nu este închisă aici. Propunerea intempestivă a nucleului franco-german de a avea o Uniune Europeană cu mai multe viteze arată că primul test de tratare diferenţiată a ţărilor care au rămas în Uniunea Europeană de către Marea Britanie va fi chiar la capitolul permiselor pentru şedere şi muncă în Marea Britanie.
Doar nu ne aşteptăm ca Marea Britanie să trateze la fel, după activarea Art. 50, belgienii, germanii sau francezii de pe-o parte, cu bulgarii sau românii pe de alta.
Până când se va produce acest tratament diferenţiat, pentru că este inexorabil că se va întâmpla aşa, se putea spune mai mult la figurat că românii sau bulgarii erau cetăţeni de categoria a doua ai UE. Însă după această dată va deveni oficial.
Cetăţenii din nucleul UE vor fi trataţi într-un fel în Marea Britanie, precum belgianul Wolfgang Munchau, editorialist la Financial Times, căruia tocmai i s-a pus în faţă formularul de 85 de pagini pentru rezidenţă în Marea Britanie, după cum a scris în FT. Cetăţenii din România, despre care Nigel Farage se şi întreba recent cum de au putut să fie într-o alianţă politică cu Marea Britanie, vor fi retrogradaţi.
Altfel nu se explică graba cu care s-a pus pe masă tema unei Europe cu mai multe viteze, înainte chiar să înceapă şi eventual să se şi încheie procesul de ieşire a Marii Britanii din UE.
Nu vorbeşti de destrămarea UE cu nonşalanţă - aşa cum este menţionată ca ipoteză de lucru din lista de cinci posibilităţi pentru proiectul european descrise de Jean Claude Juncker - şi nici nu pui atât de brutal problema cum a formulat ieri preşedintele Franţei François Hollande - "Vom continua doar dacă vom continua diferenţiat".
Nu o faci cand încă nu e clar în ce termeni te separi de unul din actorii cheie ai grupului. Nu mai arunci o bombă în mijlocul unui grup deja destabilizat.
În loc să strângă rândurile şi să dea un mesaj estului Europei - învinovăţit de ieşirea Marii Britanii - nucleul dur al Uniunii, Franţa şi Germania, le transmite acestora din urmă că de fapt până acum nu au făcut decât să îi ducă în spate şi că dacă mai vor să fie cu ei, atunci să facă bine să accepte orice li se va propune.
Cand grupul este în pericol de destrămare, noii lideri au ca misiune iniţială întâi să-i refacă unitatea pentru a continua proiectul comun şi nu să propună scenarii de dinamitare. E soluţia sigură pentru desolidarizare.
Romania Libera:
România se află pe locul trei în topul statelor ce se confruntă cu dificultăţi în recrutarea de personal calificat, potrivit unui studiu ManpowerGroup.
40% din cei 42.000 de angajatori chestionaţi au recunoscut că întâmpină dificultăţi în recrutarea de personal calificat. Global, în 2016, s-a înregistrat cea mai mare criză de talente din anul 2007 şi o creştere cu 2% faţă de anul 2015.
În topul țărilor cu personal subcalificat, România e pe locul 3 (72%), după Japonia (86%) și Taiwan (73%). În Europa, criza atinge cel mai înalt nivel din 2006 încoace. Deficitul de talente apare la posturi precum acela de inginer sau reprezentant de vânzări.
Roxana Mocanu, HR Enterprise (CIPD), arată că avem trei cauze interne. Prima – dezechilibrul demografic; a doua – problemele sistemului educaţional; a treia – guvernarea şi lipsa de scenarii economice pentru investiţii. Populaţia României e îmbătrânită, a explicat aceasta pentru „România liberă“. Firmele angajează personal imatur pentru afaceri.
„Dacă cereţi unui angajator să vă aşeze pe o curbă Gauss vârsta -angajaţilor, veţi vedea că media de vârstă a scăzut foarte mult. Curba nu -prezintă o distribuţie normală, ci dezechilibrată de cele mai multe ori spre stânga (adică spre angajaţi foarte tineri – n.n.).“
Adevarul:
Ora de Religie, aşa cum este prevăzută în noua programă pentru gimnaziu, seamănă a îndoctrinare şi prozelitism, susţin experţii în Educaţie care au studiat noul program şcolar ce urmează să fie aprobat de ministrul de resort. Mai mult, aceasta contrazice recomandarea Consiliului Europei potrivit căreia Religia ar trebui predată în şcoli doar ca Istorie a Religiilor.
La sfârşitul clasei a VIII-a, elevii vor trebui să manifeste un comportament moral în acord cu valorile cultului ortodox şi să poată raporta experienţele din viaţa de zi cu zi la principiile religioase, cu respectarea identităţii şi diversităţii religioase. Asta spune noua programă pentru ora de Religie predată în gimnaziu, programă ce a fost în dezbatere publică până pe 13 februarie, iar acum urmează să fie aprobată de către ministrul Educaţiei, Pavel Năstase.
Concret, potrivit programei pentru cursul de Religie - cult ortodox, elevii vor trebui ca, la încheirea cursului, să fi achiziţionat competenţe precum „manifestarea unui comportament moral în acord cu valorile religioase”, să evidenţieze actualitatea regulilor şi principiilor din Vechiul Testatment în lumea de azi şi să „raporteze experienţele din viaţa de zi cu zi la principiile religioase, cu respectarea identităţii şi diversităţii religioase”. Asta, deşi programa vorbeşte doar de identitatea religioasă a cultului ortodox şi aproape deloc despre diversitatea religioasă.
Acest lucru însă ar putea deveni o problemă, susţine expertul în Educaţie Marian Staş, care consideră că aşa cum e gândită, programa tinde să ducă mai mult spre prozelitism religios decât spre informare, ce trebuie să facă şcoala.
„Dacă este o singură programă, cea a cultului ortodox, eu nu sunt de acord cu chestia asta. Era firesc să facă presiune şi reprezentanţii celorlalte culte să îşi facă programele. Există pericolul folosirii orei de Religie pentru a se face prozelitism şi nu pentru a deschide minţile copiilor”, a spus pentru „Adevărul” Marian Staş.
De aceeaşi părere este şi fostul deputat Remus Cernea, care subliniază şi cât de vulnerabilă este mintea copiilor mai ales la vârste fragede, dar şi cât uşor pot fi îndoctrinaţi, dacă nu le sunt explicate pericolele fundamentalismului religios.
„Copiii au minţi vulnerabile la îndoctrinare şi orele de Religie pot avea un dublu efect devastator asupra lor, pe de o parte să îndoctrineze cu o dogmatică ruptă de realitate, antiştiinţifică şi care induce o suspiciune faţă de valorile unei societăţi democratice, iar pe de altă parte să îi anexeze unei moralităţi false, care este ostilă libertăţii şi responsabilităţii necesare unui cetăţean al secolului XXI”, a explicat Cernea.
De aceea, fostul parlamentar subliniază că elevii ar trebui să înveţe la şcoală elemente ce ţin de toate religiile şi să înţeleagă ce înseamnă fundamentalism religios.
„Ora de Religie ar trebui să vizeze prezentarea tuturor marilor religii ale umanităţii, să fie o oră de informare, de culturalizare cu privire la istoria religiilor, la conexiunile şi implicaţiile culturale, dar şi la pericolele pe care fundamentalismul religios le aduce unei societăţi. Trăim într-o lume în care fundamentalismul religios joacă un rol nefast, aşa cum a făcut-o întotdeauna în istorie. Copiii ar trebui ajutaţi să dezvolte anticorpi de gândire faţă de diversele forme de fundamentalism religios”, a adăugat acesta.
