Premium
Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susținut marţi, 24 ianuarie a.c., o alocuțiune în cadrul ceremoniei de marcare a Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului, la sediul Consiliului Europei (Strasbourg).
Vă prezentăm în continuare textul alocuțiunii:
„Domnule Secretar General,
Domnule Președinte,
Doamnelor și domnilor,
Ne aflăm astăzi aici pentru a aduce un pios omagiu tuturor victimelor Holocaustului. Ne înclinăm în fața tragediei fără precedent pe care fiecare dintre aceste victime a trăit-o individual, dar care a avut un puternic impact asupra întregii umanități.
Ziua de 27 ianuarie, dată care marchează eliberarea prizonierilor din lagărele de concentrare de la Auschwitz-Birkenau, acum 72 de ani, a devenit una dintre cele mai triste repere ale memoriei din istoria umanității. Această zi a reprezentat, de asemenea, începutul speranței pentru cei care se aflau în viață pe 27 ianuarie 1945. Suntem foarte norocoși să-i avem printre noi, încă, pe unii dintre acești supraviețuitori, care ne amintesc tuturor despre nevoia de a nu uita niciodată greșelile trecutului.
Această zi poartă cu sine o dublă semnificație și responsabilitate.
Prima proiectează spre trecut și revendică datoria noastră morală de a ne aduce aminte și de a conștientiza suferința celor masacrați. Cea de-a doua este orientată spre viitor și ne îndeamnă să educăm generațiile viitoare cu privire la crimele abominabile ale Holocaustului. Este, așadar, datoria noastră să păstrăm vie memoria atâtor victime ale acestui teribil flagel.
Până în luna martie a acestui an, România exercită președinția Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului, o organizație care întruchipează însăși esența încercărilor de a cunoaște ce s-a întâmplat acum mai bine de 70 de ani, de a învăța și a ne asigura că o astfel de tragedie nu se va mai repeta niciodată. Memoria Holocaustului este una dintre principalele direcții de acțiune urmărite de România pe perioada mandatului său, alături de promovarea educației și cercetării Holocaustului și interacțiunea cu generațiilor mai tinere prin intermediul social media.
Domnule Secretar General,
Alianța a semnat un Memorandum de Înțelegere cu Consiliul Europei. Acest lucru are o semnificație aparte pentru ambele organizații.
Am convingerea că în anul 2017 Consiliul Europei și Alianța pot să creeze un program-pilot care să aibă ca scop instruirea funcționarilor publici în combaterea negării Holocaustului și a antisemitismului.
România, mai ales pe perioada deținerii președinției Alianței, este pregătită să promoveze în continuare definiția de lucru a antisemitismului, adoptată recent la București, în cursul anului trecut, și să se implice în acest proiect-pilot.
De asemenea, există o dimensiune specială în cadrul Alianței, care vine în completarea activităților Consiliului Europei: comemorarea și educarea cu privire la atrocitățile suferite de populația de etnie romă în Europa, în timpul celui de-al doilea Război Mondial. România a pus un accent deosebit pe acest aspect pe perioada președinției sale.
Este convingerea mea că educația Holocaustului nu trebuie să fie promovată exclusiv în sălile de clasă. Suntem mândri să inaugurăm astăzi o expoziție foto-documentară, prin care împărtășim realizările noastre. Este un gest simbolic faptul că această expoziție este expusă aici, în locul în care națiunile europene s-au unit, pentru prima dată, în angajamentul lor de a nu repeta niciodată ororile celui de-al doilea Război Mondial – Consiliul Europei.
Vă invit pe toți să vizitați expoziția din Foaierul Comitetului de Miniștri, unde puteți să aflați mai multe despre angajamentul României cu privire la onorarea memoriei victimelor Holocaustului, cât și despre câteva metode creative de a educa noile generații, pentru a ne asigura că nu vom mai fi niciodată martorii unor astfel de atrocități.
Rememorând cele mai întunecate episoade din istoria noastră și prezentând faptele așa cum s-au desfășurat, acesta este modul în care ne-am decis, de exemplu, să comemorăm (în 2016) 75 de ani de la Pogromul de la Iași. Crimele abominabile comise de regimul din acea perioadă reprezintă, încă, o rană deschisă pentru societatea noastră. Ca dovadă a angajamentului nostru pe termen lung, autoritățile țării noastre au demarat procedurile pentru înființarea unui Muzeu al Istoriei Evreilor din România, la București.
Această expoziție ilustrează, de asemenea, istoriile cetățenilor români care și-au ajutat vecinii, prietenii evrei, sau chiar necunoscuți, să scape de persecuții și deportări. Ani mai târziu, rolul acestora a fost onorat de către Memorialul «Yad Vashem» din Ierusalim, prin acordarea titlului de «Drepți între Popoare».
Este datoria noastră permanentă, a tuturor, așa cum am făcut și astăzi, aici, să adoptăm o poziție fermă și să recunoaștem greșelile trecutului, precum și să onorăm memoria celor nevinovați care au pierit.
Vă mulțumesc!”
Puteți vizualiza varianta în limba engleză a alocuțiunii Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, susţinute în cadrul ceremoniei de marcare a Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului:
