Premium
Procurorii DNA au plecat pe o nouă pistă, oferită chiar de Alina Bica, fosta șefă a DIICOT. Plecând de la cazul acesteia, procurorii DNA au observat o cangrenă care afectează toate instuțiile de forță din România: contractele de telefonie mobilă.
Procurorii DNA au observat că multe instituții au refuzat contracte de telefonie mult mai avantajoase decât cele pe care le au în acest moment.
Concret, numele Alinei Bica apare in toiul unui veritabil razboi pe viata si pe moarte intre marile companii telefonice pentru preluarea unei „felii” cat mai mari din „tortul” miliardelor care se platesc de la buget pentru convorbirile angajatilor de la stat. Iar cum fosta sefa a DIICOT nu este singura care, inexplicabil, a flituit, cu o incapatanare demna de o cauza mai buna, o oferta mult mai avantajoasa, plus ca o buna parte din itele intregii afaceri duc la STS, un alt mare beneficiar al deconturilor de la stat, „razboiul telefoanelor” se anunta deja unul dintre cele mai spectaculaose dosare ale anului 2015, informează National.
Desigur, in cazul unor structuri de forta, dar si a altor ministere, se tine cont si de securizarea convorbirilor oficiale. Numai ca procentul acestor convorbiri care trebuie protejate este unul infim fata de numarul total al telefoanelor date de catre angajati. Si cum sunt structuri care au si cateva mii de telefoane, normal ca bataia pe acoperirea acestui important segment de piata este una uriasa. Cu toate ca o „felie” este asigurata din start de catre STS, in conturile unitatilor specializate ale serviciului condus de generalul Marcel Opris intrand lunar sume deloc de neglijat din partea „colegilor” beneficiari de la stat, cum ar fi cazul, ca sa dam un singur exemplu, Ministerului Transporturuilor. Insa, de cele mai multe ori, dupa cum se pare ca a fost si cazul de la DIICOT ajuns in atentia procurorilor anticoruptie, mitul „securizarii” convorbirilor de serviciu oferite de catre Serviciul de Telecomunicatii Speciale este doar un paravan sub care se ascund alte interese.
