Premium
Un judecător CCR este audiat la DNA. Este vorba de judecatorul Toni Greblă. El a fost adus cu mandat de aducere într-un dosar de trafic de influență.
Greblă este acuzat că ar fi determinat funcționari publici să facă acte care intrau în atribuțiile acestora, în folosul firmelor omului de afaceri de origine romă Ion Bîrcină. Ar fi primit două rochii pentru soție, materiale electorale, o sumă de bani în EURO, materiale pentru un autoturism și folosirea gratuită a unui autoturism de lux.
La aducerea cu mascații la sediul DNA, Toni Grabă a declarat: "Nu știu de ce am fost adus, nu am afaceri private."
Faptele ar fi fost făcute în perioada în care actualul judecător CCR era senator PSD.
Este pentru prima dată când un judecător al CCR este adus cu mascații pentru a fi audiat la DNA.
UPDATE:
Potrivit anchetatorilor, "în perioada 2010 – 2015, numitul TONI GREBLĂ, aflat în exercitarea funcţiei de senator în Parlamentul României (până la data de 18.12.2013, când şi-a început mandatul de judecător la Curtea Constituţională) şi ulterior judecător la Curtea Constituţională, a pretins şi primit de la numitul BÎRCINĂ ION, cu titlu de foloase necuvenite, următoarele:
- în perioada 2010 – 2015, folosinţa gratuită, service-ul şi asigurarea pentru autoturismul marca BMW Serie 5(înmatriculat succesiv pe S.C. HERMES COMIMPEX S.R.L., S.C. AGENA SYSTEMS S.R.L., S.C. ELECTRIC SERVICE ORIENT S.R.L. şi S.C. ELECTRO CONSTRUCT SYSTEM S.R.L. – firme controlate de BÎRCINĂ ION), în echivalent de 56.070 euro;
- în perioada 2010 – 2015, folosinţa gratuită a postului telefonic înregistrat pe S.C. POWER PLUS S.R.L.;
- în 02.11.2011, suma de 1.200 lei (echivalentul a două rochii de damă, cadou pentru soţia sa);
- în octombrie 2012, materiale electorale pentru campania electorală privind alegerile parlamentare: şase capsatoare, 150.000 de capse, 2/3 km de cordelină de 6 şi alte materiale, toate pentru lipirea a 20.000 de afişe şi alte materiale electorale".
"Foloasele necuvenite au fost primite în schimbul promisiunii de a interveni şi determina diferiţi funcţionari publici să îndeplinească şi să urgenteze îndeplinirea unor acte ce intrau în atribuţiile acestora de serviciu, în folosul firmelor controlate de BÎRCINĂ ION, cu interese în domenii de activitate diversă (energie, transport, fier vechi ş.a.)", mai susţin anchetatorii.
"În perioada 2010 – 2015, numitul TONI GREBLĂ, aflat în exercitarea funcţiei de senator în Parlamentul României (până la data de 18.12.2013, când şi-a început mandatul de judecător la Curtea Constituţională) şi ulterior judecător la Curtea Constituţională, a exercitat în fapt activităţi specifice calităţilor de asociat (perceperea de dividende), administrator (reprezentarea societăţii) şi director general (activităţi comerciale), astfel cum sunt reglementate de Legea nr.31/1990 modificată, în mod ocult şi prin interpuşi, încălcând dispoziţiile de incompatibilitate prev. de art.102 lit.b şi c rap. la art.110 şi art.82 alin.1 lit.a din Legea nr.161/2003 (privind incompatibilităţile judecătorului de la Curtea Constituţională şi senatorului). În mod neîntrerupt, numitul TONI GREBLĂ a desfăşurat activităţi comerciale direct şi prin interpuşi şi a exercitat calităţile de asociat, respectiv administrator / director general, în legătură cu ferma agricolă situată în com. Teleşti, satul Şomăneşti (tarlaua 100, parcela 1), jud. Gorj şi respectiv S.C. ELECTRA BALISTIC S.R.L. (societate la care fiii săi, au calitatea de asociaţi cu câte 2% fiecare, iar PRUNDIANU MIHAI este asociat cu 57%), având ca obiect principal de activitate producţia de energie electrică). Conform declaraţiilor de avere, TONI GREBLĂ nu recunoaşte existenţa vreunor venituri sau proprietăţi în legătură cu ferma de creştere a struţilor din com. Teleşti. Din înscrisurile de la dosar rezultă că ferma agricolă din com. Teleşti, satul Şomăneşti, se află pe un teren al căror acte de proprietate (titlul de proprietate 101601/10.11.1992, Hotărârea nr.161/14.09.1992) pe numele - soacra lui TONI GREBLĂ - au fost semnate de către TONI GREBLĂ, în calitate de prefect al jud. Gorj la acea dată şi respectiv de preşedinte al Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor", se mai arată în rechizitoriu.
