Doi deputați sunt implicați într-un dosar instrumentat de DNA / REFERAT DNA

Doi deputați figurează în cel mai recent dosar de amploare instrumentat de DNA! Este vorba despre dosarul ce vizează conducerea Oficiului Naţional pentru Protecţia Martorilor. Fostul șef al Oficiului Național pentru Protecția Martorilor (ONPM), Adrian Bărăscu, și alți membri ai grupării infracționale au elaborat un proiect legislativ privind mutarea ONPM în cadrul Ministerului Justiției (MJ), ca instituție autonomă, demersul fiind inițiat cu scopul evitării controalelor IGPR, pentru susținerea proiectului fiind solicitat ajutorul unor deputați, se arată în referatul DNA cu propunerea de arestare preventivă a lui Bărăscu și a altor șase inculpați.

Martorii incluşi în programul de protecţie au fost puşi în pericol prin expunerea lor în staţiuni aglomerate pentru ca funcţionarii Oficiului Naţional pentru Protecţia Martorilor (ONPM) să îşi facă vacanţele pe litoral ori în staţiuni montane, se arată în referatul DNA cu propunerea de arestare preventivă a fostului şef al ONPM, Adrian Bărăscu, şi a altor şase inculpaţi.

Citeşte şi: Raed Arafat ştia despre sponsorizările pompierilor: Are legătură cu dezastrul Colectiv

Potrivit documentului, martorii incluşi în program au fost puşi în pericol ''prin organizarea unor escorte supradimensionate şi cu vizibilitate maximă ori ''plimbarea'' martorilor în zone care îi pun în pericol (staţiuni turistice aglomerate, în scopul realizării unor ''vacanţe'' pentru funcţionarii ONPM)'', iar cei care au ''îndrăznit'' să conteste practicile ONPM au fost persecutaţi, în timp ce martorii care au acceptat să participe la constituirea aparentă a unor misiuni de protecţie pentru petrecerile de sfârşit de an în pensiuni montane ori pentru vacanţe pe litoral în sezonul cald au fost favorizaţi.

Citeşte şi: Temuta grupare Anonymous: 'Am lansat mii de atacuri asupra Statului Islamic'

În referat se arată că mai mulţi martori incluşi în program au descris experienţe similare care vizează aspecte precum impunerea venitului minim pe economie, în discrepanţă totală cu nivelul de trai anterior, închirierea unor spaţii de locuit improprii şi la un preţ supraevaluat, achiziţionarea unor servicii de lux (autoturisme închiriate, sedii de birouri de lux închiriate), concomitent cu refuzul de a se asigura nevoile primare (asistenţă medicală, medicamente, plata utilităţilor şi a chiriei), servicii de pază şi protecţie inexistente sau ineficiente, reguli stabilite discreţionar, sub pretextul asigurării protecţiei, aflate în contradicţie cu măsurile care expun martorii chiar la pericolul care a determinat includerea lor în program, pretinderea unor sume de bani şi altor bunuri de către ofiţerii de legătură sau relocarea discreţionară a martorilor.

Citeşte şi: Klaus Iohannis, mesaj de ULTIMĂ ORĂ pentru noii miniștri

De asemenea, martorii au reclamat faptul că au fost ameninţaţi şi şicanaţi, ca reacţie la nemulţumirile pe care ei le-au exprimat.

Procurorii menţionează, totodată, alte elemente considerate definitorii pentru completarea tabloului, precum executarea unor misiuni fictive în scopul rezolvării unor probleme private (cum ar fi transportul a doi porci, cu prilejul sărbătorilor de iarnă) sau pentru deturnarea fondurilor (repararea autoturismelor de serviciu din fondurile de protecţie a martorilor, sub pretextul defectării lor în timpul escortării martorilor), dar şi achiziţionarea unor produse/servicii care nu servesc protecţiei martorilor, ci înzestrării instituţiei, care ar trebui realizată din fondurile IGPR - imprimante alb/negru şi color, consumabile, distrugătoare documente, echipament IT pentru prezentări pe ecran format din 9 monitoare, reportofoane, îmbrăcăminte, port insigne, camere video pentru supravegherea sediului etc - şi reorganizarea serviciilor din cadrul ONPM prin desfiinţarea serviciilor conduse de persoanele 'indezirabile' directorului Adrian Bărăscu, simultan cu înfiinţarea unor alte servicii în care au fost numite persoane obediente acestuia.

Citește și: Traian Băsescu, la România TV: Acesta e semnalul pentru țară cine e jupânul

Personalul care a refuzat practicile nelegale ale lui Bărăscu a fost, de asemenea, şicanat prin diverse metode, spun procurorii.

Fostul şef al ONPM, Adrian Bărăscu, şi alţi şase inculpaţi reţinuţi în acest dosar vor fi prezentaţi Curţii de Apel Bucureşti cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.

Iată ce spun procurorii DNA:

În fapt, s-a reţinut că:

• în anul 2014, chestorul de poliţie BĂRĂSCU Adrian-Augustin, în calitate de director O.N.P.M., a dispus misiuni fictive, în scopul deturnării fondurilor alocate derulării Programului de protecţie al martorilor, cu consecinţa diminuării bugetului destinat protecţiei persoanelor incluse în Program; urmare a dispoziţiilor date cu încălcarea legii, S.C. (…) S.R.L.

Citește și: Traian Băsescu face comentarii după ce Klaus Iohannis a pierdut a doua casă: Nu-i recomand

Târgovişte şi, respectiv, S.C. (…) S.R.L. Ilfov au beneficiat de încasări în cuantum de 10.978,75 lei şi, respectiv, de 1.280,23 lei;

• în anul 2014, chestorul de poliţie BĂRĂSCU Adrian-Augustin, în calitate de director O.N.P.M., cu ajutorul funcţionarilor O.N.P.M., NANU Ion-  Octavian şi LEHĂDUŞ Aurel, a aprobat cheltuieli de reparaţii a unor autovehicule aflate în dotarea instituţiei pe care o conducea, în cuantum de 12.258,98 lei, din fondurile alocate martorilor protejaţi, deşi, conform normelor interne, aceste cheltuieli sunt suportate dintr-un fond bugetar diferit de cel destinat martorilor;

• în perioada 2014 – 2015, în mod repetat, chestorul de poliţie BĂRĂSCU Adrian-Augustin a dispus comisarului şef de poliţie PINTILESCU Cristian, director adjunct la O.N.P.M., să îi aducă mapa cu documentele pe care trebuia să le verifice şi să le semneze, în calitate de director O.N.P.M, la restaurantul „(…)” (aparţinând S.C. (…) S.R.L.), situat în Bucureşti, (…) ; astfel, documentele secrete de serviciu, privind identitatea şi locaţia martorilor incluşi în Program, au fost aduse la cunoştinţa unor persoane aflate în anturajul prezumtivului făptuitor BĂRĂSCU Adrian-Augustin (persoane implicate în activităţi de crimă organizată, angajaţilor restaurantului etc.);

Citeşte şi: Dacian Cioloș spune cum a renunțat, în miezul nopții, la Cristina Gușeth

• în perioada 2014 – 2015, chestorul de poliţie BĂRĂSCU Adrian-Augustin, cu ajutorul funcţionarilor O.N.P.M., POPA Felicia-Violeta şi LIŢĂ Andreea-Violeta, beneficiind şi de ajutorul omului de afaceri (…) (patronul restaurantului „(…)”) a luat măsuri discreţionare privind cheltuielile alocate

Programului de protecţie al martorilor (achiziţii inutile sau la preţ supraevaluat), în scopul direcţionării fondurilor gestionate către persoane fizice şi juridice de la care a pretins foloase materiale (sume de bani sau servicii de cazare şi masă);

Din actele şi lucrările dosarului nr. 596/P/2015 (la care, prin ordonanţa din 03.11.2015, a fost conexat dosarul nr. 251/P/2014) au rezultat infracţiuni noi – care au făcut obiectul procesului-verbal de sesizare din oficiu nr. 596/P/2015, din 12.11.2014.

În consecinţă, prin ordonanţa nr. 596/P/2015, din data de 12.11.2015, ora 08:00, s-a dispus extinderea urmăririi penale în cauză, cu privire la săvârşirea de noi infracţiuni, iar prin ordonanţa din 15.11.2015, ora 12:00, s-a  dispus efectuarea urmăririi penale în continuare faţă de BĂRĂSCU Adrian-Augustin, POPA Felicia-Violeta, NANU Ion-Octavian, LIŢĂ Andreea-Violeta, CROITORIU Viorel-Marcel, PINTILESCU Cristian, PUŞCAŞ Dan-Cristian, LEHĂDUŞ Aurel şi GOMEAJĂ Marcel-Daniel, sub aspectul săvârşirii faptelor pentru care urmărirea penală a fost extinsă prin actul rezolutiv prim menţionat, după cum urmează:

1. Infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) din Codul penal, de către BĂRĂSCU Adrian-Augustin, PINTILESCU Cristian, POPA Felicia-Violeta, NANU Ion-Octavian, LIŢĂ Andreea-Violeta, CROITORIU Viorel-Marcel, GOMEAJĂ Marcel-Daniel,LEHĂDUŞ Aurel, şi PUŞCAŞ Dan-Cristian, constând în aceea că: în perioada septembrie – decembrie 2013, BĂRĂSCU Adrian-Augustin, POPA Felicia-Violeta, NANU Ion-Octavian şi LIŢĂ Andreea-Violeta au constituit un grup infracţional organizat, grupare la care, în perioada 2014 – noiembrie 2015, au aderat şi CROITORIU Viorel-Marcel, GOMEAJĂ Marcel-Daniel, LEHĂDUŞ Aurel, PUŞCAŞ Dan-Cristian, PINTILESCU Cristian, în scopul săvârşirii infracţiunilor de obţinere ilegală de fonduri, deturnare de fonduri, abuz în serviciu şi abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit. În contextul amintit, în perioada 2014 – noiembrie 2015, membrii grupului au acţionat, pe de o parte, în vederea supradimensionării cuantumului fondurilor băneşti necesare protecţiei martorilor, iar, pe de altă parte, pentru reducerea cheltuielilor destinate folosului exclusiv al martorilor din Program, fie în scopul deturnării sumelor de bani cu destinaţia ultim menţionată către achiziţia directă, de la furnizori preferaţi, a unor bunuri şi servicii destinate înzestrării O.N.P.M., precum şi pentru dotarea funcţionarilor instituţiei, fie în scopul achiziţionării unor bunuri şi servicii inutile ori neperformante.

2. Infracţiunea de obţinere ilegală de fonduri, în formă continuată, prev.de art. 306 alin. (1) din Codul penal, cu aplic. art. 35 alin. (1) din Codul penal, de către BĂRĂSCU Adrian-Augustin, cms. şef NANU Ion-Octavian şi cms. şef CROITORIU Viorel-Marcel, constând în aceea că: în perioada 2014 – octombrie 2015, acţionând în cadrul grupului infracţional organizat din care făceau parte, în calitate de ordonator terţiar de credite la O.N.P.M., chestorul de poliţie BĂRĂSCU Adrian-Augustin şi, respectiv, cms. şef CROITORIU Viorel-Marcel şi cms. şef NANU Ion-Octavian (împuterniciţi ai ordonatorului terţiar de credite), în mod repetat şi în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, au folosit documente şi date inexacte (privind estimarea cheltuielilor viitoare, în cuantum total de 565.850 lei, în anul 2014 şi, respectiv, 854.530 lei, în anul 2015), privind cuantumul cheltuielilor destinate protecţiei martorilor, în sensul supradimensionării acestora, ceea ce a condus la virarea sumei de 550.850 lei, în anul 2014 şi, respectiv a sumei de 660.230 lei, în anul 2015, la articolul bugetar 20.30.30, din care O.N.P.M. ordonanţează şi efectuează plăţi pentru protecţia martorilor.

3. Infracţiunea de deturnare de fonduri, în formă continuată, prev. de art. 307 alin. (1) din Codul penal, cu aplic. art. 35 alin. (1) din Codul penal,de către BĂRĂSCU Adrian-Augustin, precum şi complicitate la săvârşirea aceleiaşi infracţiuni, prev. de art. 48 din Codul penal rap. la art. 307 alin. (1) din Codul penal, cu aplic. art. 35 alin. (1) din Codul penal, de către POPA Felicia-Violeta, NANU Ion-Octavian, LIŢĂ Andreea-Violeta, PINTILESCU Cristian, CROITORIU Viorel-Marcel, GOMEAJĂ Marcel-Daniel, LEHĂDUŞ Aurel, constând în aceea că: în perioada 2014 – noiembrie 2015, acţionând în cadrul grupului infracţional organizat din care făceau parte, chestorul de poliţie BĂRĂSCU Adrian-Augustin, în calitate de director al O.N.P.M. şi ordonator terţiar de credite, cu ajutorul directorului adjunct PINTILESCU Cristian, al şefilor de servicii din O.N.P.M., cms. şef POPA Felicia-Violeta, cms. şef NANU Ion-Octavian, scms. LIŢĂ Andreea-Violeta, cms. şef CROITORIU Viorel-Marcel, al ofiţerului de legătură cms. şef LEHĂDUŞ Aurel şi al reprezentantului Compartimentului Logistică, cms. şef GOMEAJĂ Marcel-Daniel, în mod repetat şi în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a schimbat destinaţia sumei de 264.796,8 lei, alocate protecţiei martorilor, aflate în contul bugetar 20.30.30, fără respectarea prevederilor legale, pentru înzestrarea sediului O.N.P.M., precum şi pentru dotarea funcţionarilor din această instituţie, în alte scopuri decât cele stabilite prin bugetul de stat. O parte din sumele de bani deturnate, în cuantum de 69.684,2 lei, au fost plătite furnizorilor, activitatea infracţională fiind întreruptă de controlul I.G.P.R. din 25.09.2015, în urma căruia au fost suspendate procedurile de achiziţie directă a unor produse şi servicii, în valoare totală de 195.112,76 lei.

4. Infracţiunile de fals intelectual, în formă continuată şi uz de fals, în formă continuată, prev. de art. 321 alin. (1) din Codul penal, cu aplic. art. 35 alin. (1) din Codul penal şi art. 323 din Codul penal, cu aplic. art. 35 alin. (1) din Codul penal, de către BĂRĂSCU Adrian-Augustin şi GOMEAJĂ Marcel-Daniel, constând în aceea că: în perioada aprilie – decembrie 2014, acţionând în cadrul grupului infracţional organizat din care făceau parte, chestorul de poliţie BĂRĂSCU Adrian-Augustin, în calitate de director al O.N.P.M. şi GOMEAJĂ Marcel-Daniel, reprezentant al Compartimentului Logistică al O.N.P.M., au întocmit în fals, prin antedatare, 6 (şase) documente justificative, care au fost înregistrate în evidenţele instituţiei, pentru a crea aparenţa respectării procedurii legale de achiziţie directă a unor bunuri şi servicii, în conformitate cu dispoziţiile art. 19 din O.U.G. nr. 34/2006 (care reglementează, între altele, atribuirea contractelor de achiziţie publică), în sensul îndeplinirii cerinţei existenţei unui document justificativ, ca procedură prealabilă efectuării achiziţiei. În realizarea rezoluţiei infracţionale, susnumiţii au întocmit şi semnat documentele cu denumirea „notă justificativă”, având numerele de înregistrare (…) /30.04.2014 (documentul fiind creat în data de 09.05.2014), (…) /26.06.2014 (documentul fiind creat în data de 27.06.2014), (…) /26.06.2014 (documentul fiind creat în data de 01.10.2014), (…) /1/30.09.2014 (documentul fiind creat în data de 08.10.2014) şi (…) /18.12.2014 (documentul fiind creat în data de 19.12.2014).

5. Infracţiunea de influenţare a declaraţiilor, prev. de art. 272 alin. (1) din Codul penal, de către chestorul de poliţie BĂRĂSCU Adrian-Augustin, constând în aceea că: în ziua de 04.08.2015, acţionând în cadrul grupului infracţional organizat din care făcea parte, chestorul de poliţie BĂRĂSCU Adrian-Augustin, în calitate de director O.N.P.M., a încercat să îl determine pe cms. şef (…), să nu mai formuleze sesizări penale şi să nu mai dea declaraţii defavorabile conducerii O.N.P.M., cu prilejul cercetărilor penale, utilizând afirmaţii cu vădit caracter intimidant şi ameninţări referitoare la continuarea acţiunilor de hărţuire profesională.

6. Infracţiunea de luare de mită, prev. de art. 289 alin. (1) din Codul penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 din Codul penal, de către GOMEAJĂ Marcel-Daniel, constând în aceea că: în data de 15.04.2013, cms. şef GOMEAJĂ Marcel-Daniel, în calitate ofiţer de legătură al O.N.P.M., a pretins, în mod direct, de la martorii protejaţi cu pseudonimele „(…)” şi „(…)”, suma de 1.500 lei, care, în data de 16.04.2013, a fost diminuată la 100 lei, în vederea urgentării instalării sistemului de securitate la locuinţa martorilor antemenţionaţi, după includerea acestora în Program.

7. Infracţiunea de abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, prev. de art. 297 alin. (1) din Codul penal rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 35 alin. (1) din Codul penal, de către BĂRĂSCU Adrian-Augustin şi NANU Ion-Octavian: în perioada 2014 – noiembrie 2015, acţionând în cadrul grupului infracţional organizat din care făceau parte, în calitate de ordonator terţiar de credite la O.N.P.M., chestorul de poliţie BĂRĂSCU Adrian-Augustin şi, respectiv, cms. şef NANU Ion-Octavian (împuternicit al ordonatorului terţiar de credite) şi-au îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu, prin achiziţii directe (sisteme de supraveghere video şi alarmare) şi măsuri neperformante, din punct de vedere economic, dar şi sub aspectul asigurării protecţiei efective a martorilor, cu consecinţa prejudicierii, cu suma de 179.778,42 lei, a bugetului destinat protecţiei martorilor şi a vătămării intereselor legale ale martorilor incluşi în Program; urmare a încălcării atribuţiilor de serviciu, S.C. (…) S.R.L., S.C. (…) S.R.L., S.C. (…) S.R.L., S.C. (…) S.R.L. şi, respectiv, S.C. (…) S.A. au beneficiat de încasări în cuantum de 79.715 lei, de 2.031,12 lei, de 3.438,90 lei, de 30.491 lei şi, respectiv, de 64.101,45 lei.

8. Infracţiunea de abuz în serviciu, în formă continuată, prev. de art. 297 alin. (1) din Codul penal, cu aplic. art. 35 alin. (1) din Codul penal, de către PUŞCAŞ Dan-Cristian şi LEHĂDUŞ Aurel, constând în aceea că: în perioada septembrie 2013 – noiembrie 2015, în mod repetat şi în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, cms. şef LEHĂDUŞ Aurel şi cms. şef PUŞCAŞ Dan-Cristian, acţionând în calitate de ofiţeri de legătură desemnaţi pentru martorii protejaţi cu pseudonimele „(…)” şi „(…)”, şi-au încălcat atribuţiile de serviciu, adoptând comportamente şicanatorii la adresa martorilor incluşi în Program, iniţial pentru reducerea cheltuielilor necesare martorilor şi, ulterior, în scopul pedepsirii acestora pentru petiţiile administrative formulate, care au condus la efectuarea unor verificări din partea Corpului de control al M.A.I., fapta cauzând vătămarea drepturilor conferite de includerea în Program.

9. Infracţiunea de abuz în serviciu, în formă continuată, prev. de art. 297 alin. (1) din Codul penal, cu aplic. art. 35 alin. (1) din Codul penal, de către BĂRĂSCU Adrian-Augustin, LEHĂDUŞ Aurel şi PUŞCAŞ Dan-Cristian, constând în aceea că: în perioada decembrie 2009 – mai 2013, în mod repetat şi în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, funcţionarii O.N.P.M, printre care chestorul de poliţie BĂRĂSCU Adrian-Augustin, în calitate de director O.N.P.M., cms. şef LEHĂDUŞ Aurel şi cms. şef PUŞCAŞ Dan-Cristian, ultimii în calitate de ofiţeri de legătură desemnaţi pentru martorul protejat (…) şi a familiei acestuia, compusă din (…) (soţie), (…) (mamă), (…) (mătuşă), şi-au încălcat atribuţiile de serviciu, adoptând comportamente şicanatorii la adresa martorilor incluşi în Program, fapta cauzând vătămarea drepturilor conferite de includerea în Program.

10. Infracţiunea de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) din Codul penal, de către LIŢĂ Andreea-Violeta, constând în aceea că: în noaptea de 14/15.06.2013, cms. LIŢĂ Andreea-Violeta, în calitate de psiholog în cadrul O.N.P.M. şi desemnată cu evaluarea şi asistenţa psihologică a martorului protejat cu pseudonimul „(…)”, nu şi-a îndeplinit atribuţiile de serviciu, în condiţiile în care martorul protejat antemenţionat i-a adus la cunoştinţă intenţia şi motivaţiile de a comite un act suicidar, iar tentativa de suicid a avut loc, fapta cauzând vătămarea drepturilor conferite de includerea în Program.

Aspectele sesizate privesc, în principiu, procedurile de derulare a Programului Naţional de Protecţie a Martorilor, în care sunt incluse (…) de familii, conform dispoziţiilor Legii nr. 682/2002 (privind protecţia martorilor) şi modul de gestionare a fondurilor băneşti alocate cu această destinaţie de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Afacerilor şi Internelor.

În cauză (…) mai mulţi martori incluşi în Program – „(…)”, „(…)”, „(…)”, „(…)”, „(…)”, „(…)”, „(…)”, (…), (…) – care au descris experienţe asemănătoare:

• impunerea venitului minim pe economie, în discrepanţă totală cu nivelul de trai anterior;

• închirierea unor spaţii de locuit improprii şi la un preţ supraevaluat;

• achiziţionarea unor servicii de lux (autoturisme închiriate, sedii de birouri de lux închiriate), concomitent cu refuzul de a se asigura nevoile primare (asistenţă medicală, medicamente, plata utilităţilor şi a chiriei);

• servicii de pază şi protecţie inexistente sau ineficiente;

• reguli stabilite discreţionar, sub pretextul asigurării protecţiei, aflate în contradicţie cu măsurile care expun martorii chiar la pericolul care a determinat includerea lor în Program şi care fac greu de stabilit care este diferenţa dintre situaţia unui martor faţă de care au fost dispuse astfel de măsuri şi unul aflat în afara Programului;

• pretinderea unor sume de bani şi alte bunuri de către ofiţerii de legătură;

• relocarea discreţionară a martorilor;

• întrebuinţarea de ameninţări şi adoptarea unor comportamente şicanatorii, ca reacţie la nemulţumirile exprimate de către martori.

Pe de altă parte, (…) , tabloul a fost completat cu alte elemente definitorii:

• executarea unor misiuni fictive (pretinse deplasări pentru escortarea martorilor ori pentru identificarea unor locuinţe în care ar putea fi relocaţi), în scopul rezolvării unor probleme private (transportul a doi porci, cu prilejul sărbătorilor de iarnă) sau pentru deturnarea fondurilor (repararea autoturismelor de serviciu din fondurile de protecţie a martorilor, sub pretextul defectării lor în timpul escortării martorilor);

• achiziţionarea unor produse/servicii care nu servesc protecţiei martorilor, ci înzestrării instituţiei, care ar trebui realizată din fondurile băneşti ale I.G.P.R., faţă de care O.N.P.M. este subordonat (imprimante alb/negru şi color, consumabile, distrugătoare documente, echipament IT pentru prezentări pe ecran format din 9 monitoare, reportofoane, îmbrăcăminte, port insigne, camere video pentru supravegherea sediului etc.);

• reorganizarea serviciilor din cadrul O.N.P.M., prin desfiinţarea serviciilor conduse de persoanele „indezirabile” directorului BĂRĂSCU Adrian-Augustin, simultan cu înfiinţarea unor alte servicii, în care au fost numite persoane obediente acestuia;

• punerea în pericol a martorilor incluşi în Program, prin organizarea unor escorte supradimensionate şi cu vizibilitate maximă ori „plimbarea” martorilor în zone care îi pun în pericol (staţiuni turistice aglomerate, în scopul realizării unor „vacanţe” pentru funcţionarii O.N.P.M.);

• persecutarea martorilor care au „îndrăznit” să conteste practicile O.N.P.M., concomitent cu favorizarea celor care au acceptat să participe la constituirea aparentă a unor misiuni de protecţie pentru petrecerile de sfârşit de an în pensiuni montane ori pentru vacanţe pe litoral în sezonul cald;

• folosirea unor metode de şicanare a personalului care a refuzat practicile nelegale ale directorului O.N.P.M. (acordarea concediului de odihnă pentru un număr de zile multiplu de 7, repartizarea inechitabilă a îndatoririlor de serviciu, acordarea sporurilor salariale pe criterii extraprofesionale etc.).

2. Modul de operare utilizat de grupul infracțional organizat și consecințele activității acestuia

În contextul în care, în septembrie – decembrie 2013, chestorul de poliţie BĂRĂSCU Adrian-Augustin a revenit la conducerea O.N.P.M. (funcţie deţinută şi în perioada 2009 – martie 2012), urmărind obţinerea pe nedrept a majorării fondurilor băneşti destinate protecţiei martorilor, în scopul deturnării acestora către achiziţii voluptuarii sau pentru favorizarea unor societăţi comerciale preferate, împreună cu cms. şef POPA Felicia-Violeta (şeful Serviciului I – Implementare în Program), cms. şef NANU Ion-Octavian (şeful Serviciului II – Acţiuni speciale) şi cms. şef LIŢĂ Andreea-Violeta (numită prin dispoziţia verbală a directorului O.N.P.M., şeful Serviciului IV - Psihologie) a constituit un grup infracţional organizat, la care au aderat şi cms. şef CROITORIU Viorel-Marcel (şeful Serviciului III – Analiza informaţiilor), cms. şef GOMEAJĂ Marcel-Daniel (Compartimentul Logistică), cms. şef PUŞCAŞ Dan-Cristian (ofiţer de legătură), cms. şef LEHĂDUŞ Aurel (ofiţer de legătură), cms. şef PINTILESCU Cristian (directorul adjunct al O.N.P.M.). Structura grupului a avut ca premisă relaţiile profesionale de la locul de muncă, însă, prin modalităţile de operare, au depăşit limitele relaţionării în cadrul instituţiei în care erau angajaţi, ajungând să acţioneze coordonat în afara exercitării atribuţiilor de serviciu. Totodată, acţiunile membrilor grupului au depăşit sfera actelor materiale care constituie, sub aspectul laturii obiective, infracţiunile în scopul cărora a fost creată gruparea infracţională.

Din (…), elementele definitorii ale funcţionării grupului constituit de BĂRĂSCU Adrian-Augustin, POPA Felicia-Violeta, NANU Ion-Octavian, LIŢĂ Andreea-Violeta şi CROITORIU Viorel-Marcel sunt date de îndeplinirea următoarelor obiective:

- înlăturarea angajaţilor O.N.P.M. care nu au fost de acord cu practicile nelegale, concomitent cu atragerea şi promovarea unor persoane obediente scopurilor infracţionale;

- atragerea unor persoane dispuse „să facă lobby”, pentru promovarea unui proiect de lege de reorganizare a O.N.P.M.-ului, ca structură independentă în cadrul Ministerului Justiţiei, în scopul evitării unor noi controale ale I.G.P.R.-ului, privind modul de cheltuire a fondurilor pentru protecţia martorilor, urmărind şi evitarea răspunderii în raport cu cele deja constatate de către organele de control;

- refuzul în bloc al membrilor grupului infracţional de a pune la dispoziţia organelor de control documentele referitoare la achiziţiile efectuate din fondul de protecţie a martorilor, sub pretextul secretului profesional, concomitent cu demersurile de discreditare a organelor de control, prin reclamaţii administrative şi denunţuri penale calomnioase;

- practicile concertate ale membrilor grupării infracţionale, de reducere drastică a cheltuielilor efectuate în folosul exclusiv al martorilor incluşi în Program, în discrepanţă totală cu cheltuielile voluptuarii alocate unui singur martor, fără familie, diagnosticat cu o boală psihică, pe care însă îl folosesc pentru „lobby”, acesta fiind adus şi pus să vorbească la conferinţele şi seminariile organizate cu judecătorii şi procurorii, pentru a relata, în termeni laudativi, activitatea O.N.P.M.-ului.

Membrii acestei grupări infracţionale au acţionat coordonat, în perioada septembrie 2013 – noiembrie 2015, fiecare dintre ei având stabilite anumite sarcini, astfel încât aportul individual să se coreleze cu acţiunile celorlalţi în realizarea scopului urmărit, şi anume obţinerea unor fonduri supradimensionate pentru protecţia martorilor şi deturnarea lor către cheltuielile voluptuarii şi pentru sporirea confortului în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu.

Reţinem că specificul activităţii O.N.P.M. este dat, preponderent, de caracterul clasificat al majorităţii actelor întocmite în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, situaţie care, pe de o parte, are menirea de a asigura protecţia martorilor incluşi în Program, dar, pe de altă parte, a permis membrilor grupării să profite de încrederea cu care au fost învestiţi în aceste funcţii, pentru a o folosi în scopuri infracţionale.

Aşa cum se va desprinde din cele ce urmează, depistarea activităţii infracţionale a devenit aproape imposibilă, pe fondul respectării secretului profesional, întrucât, pe baza unui cerc vicios, cei care au sesizat încălcarea legii nu au putut invoca elementele concrete care intrau în conţinutul infracţiunilor sesizate (de exemplu, calitatea de martor inclus în Program, identitatea şi locaţia martorilor, traseul deplasărilor, componenţa misiunilor de însoţire şi pază, contractele de închiriere a spaţiilor destinate martorilor, acte medicale, veniturile martorilor sau cuantumul cheltuielilor alocate acestora), iar, pe de altă parte, organele de control şi de audit nu au avut acces decât la evidenţe formale, în care au putut verifica numai faptul că datele contabile erau bine întocmite, sub aspectul sumelor totalizate la fiecare capitol.

Cu titlu exemplificativ, în dosarul nr. 251/P/2014, al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Secţia de combatere a corupţiei (conexat la prezentul dosar), privind aspectele sesizate de persoana vătămată (…), după excluderea sa din Program (pentru că, în timpul derulării Programului, martorilor li se aduce la cunoştinţă că nu au dreptul să deconspire această calitate), au fost solicitate O.N.P.M., prin adresa neclasificată ((…) ), din data de 08.06.2015, toate documentele referitoare la fondurile utilizate pentru plata sumelor cuvenite persoanei vătămate, în perioada în care aceasta s-a aflat în Program. Răspunsul a fost primit prin adresă clasificată, cu nr. (…) /15.06.2015, prin care s-a comunicat Direcţiei Naţionale Anticorupţie, faptul că documentele solicitate au caracter strict secret, iar legalitatea utilizării fondurilor de protecţie a martorilor (FPM) a făcut deja obiectul rapoartelor de audit, în perioada 2010 – 2014, cu menţiunea că „opinia exprimată de auditori s-a fundamentat pe verificarea tuturor documentelor pe baza cărora au fost utilizate fondurile alocate, documente puse la dispoziţie de O.N.P.M. care şi-a asumat întreaga responsabilitate cu privire la existenţa, conţinutul, realitatea, legalitatea şi forma de prezentare a acestora”.

În raportul de control nr. (…) /10.02.2015, întocmit de I.G.P.R. – Direcţia de Control Intern s-a menţionat că aspectele semnalate de o parte a poliţiştilor din O.N.P.M., referitoare la organizarea unor misiuni fictive, în scopul reparării autoturismelor de serviciu din fondul de protecţie a martorilor, au fost contrazise de alţi angajaţi ai instituţiei, organele de control neavând acces la documentele care dovedesc dacă, într-adevăr, un martor a fost citat şi deplasat la vreo audiere sau în alt scop.

Acest mecanism de fraudare a bugetului alocat protecţiei martorilor a fost posibil numai pe fondul conivenţei infracţionale a inculpaţilor aflaţi în funcţiile de conducere a instituţiei, întrucât dacă un şef de serviciu ar fi făcut opoziţie, actele de estimare a cheltuielilor viitoare nu ar mai fi putut fi supradimensionate, achiziţiile frauduloase ar fi fost stopate şi, probabil, activitatea infracţională ar fi fost devoalată.

În concret, BĂRĂSCU Adrian-Augustin, în calitate de director al O.N.P.M. s-a situat în centrul activităţii infracţionale, asigurând coeziunea grupării, care a fost îndoctrinată succesiv, cu privire la imposibilitatea de exercitare a unui control real asupra „FPM”-ului (fondul de protecţie a martorilor), în condiţiile în care şefii instituţiei sunt „uniţi”, nefiind obligaţi să suporte condiţiile vitrege ale celorlalte unităţi de poliţie. Astfel, cu prilejul unei vizite de protocol, directorul O.N.P.M. s-a lăudat că sediul instituţiei sale este mai bine dotat decât sediile I.G.P.R., (…)

Pe de altă parte, obiectivul asigurării confortului propriu apare şi mai evident, în opoziţie cu lipsa de preocupare pentru protecţia efectivă a martorilor:

Remarcăm că, în perioada contemporană împrejurărilor în cadrul cărora „(…)” era constrâns să renunţe la Programul de Protecţie a Martorilor, dintr-o pretinsă imposibilitate financiară de a susţine „pretenţiile” martorului, organele de control din I.G.P.R. au constatat că la O.N.P.M. aveau loc achiziţii importante pentru dotarea sediului şi a angajaţilor, prin deturnarea fondurilor alocate pentru protecţia martorilor.

Pe fondul necesităţii de a asigura protecţia şi continuitatea grupului, BĂRĂSCU Adrian-Augustin, PINTILESCU Cristian, NANU Ion-Octavian, POPA Felicia-Violeta şi LIŢĂ Andreea-Violeta au elaborat un proiect de lege, prin care O.N.P.M. să fie „mutat” în cadrul Ministerului Justiţiei, ca instituţie autonomă, (…) („Ca la D.N.A.”), în scopul evitării controalelor I.G.P.R. Înţelesul noţiunii de „autonomie”, în concepţia autorilor „proiectului” a vizat întărirea posibilităţii de a frauda fondurile pentru protecţia martorilor, fără nicio posibilitate de control – cu excepţia acelui audit formal, în care cei auditaţi „îşi asumă răspunderea” cu privire la realitatea cheltuielilor. Mai mult, pentru a nu mai întâmpina probleme cu martorii care ar fi avut îndrăzneala să îi reclame, au prevăzut în „proiect” că, în cazul excluderii acestora din Program, din culpă proprie (stabilită tot de funcţionarii O.N.P.M.), aceştia să fie obligaţi să plătească cheltuielile efectuate pentru asigurarea protecţiei. Nu în ultimul rând, „proiectul” a mai lămurit o problemă care l-a deranjat pe chestorul de poliţie BĂRĂSCU Adrian-Augustin, reglementând ca măsura includerii în Program să nu mai fie luată prin ordonanţa procurorului sau încheierea instanţiei de judecată, ci de el însuşi, „la propunerea judecătorului şi procurorului”. Cu încălcarea procedurilor legale (art. 59 alin. 3 din H.G. nr. 760/14.05.2004, pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 682/2002, prevede că „O.N.P.M. formulează şi înaintează Ministerului Administraţiei şi Internelor, prin intermediul Inspectoratului General al Poliţiei Române, propunerile cu privire la îmbunătăţirea cadrului juridic în domeniul protecţiei şi asistenţei martorilor, perfecţionarea cooperării dintre instituţiile centrale şi/sau locale implicate în această activitate, dezvoltarea cooperării internaţionale în domeniu”), pentru aducerea la îndeplinire a „autonomiei” instituţiei pe care o conducea, chestorul de poliţie BĂRĂSCU Adrian-Augustin, prin intermediul patronului restaurantului „(…)”, a contactat doi deputaţi - (…) şi (…) – pe care i-a invitat la o masă, la restaurantul anterior menţionat, pentru a obţine promovarea proiectului de lege.

În vederea susţinerii proiectului de lege, BĂRĂSCU Adrian-Augustin a organizat o nouă masă la restaurantul „(…)”, finanţată din fonduri proprii, la care i-a invitat pe deputaţii (…) şi (…), dar şi pe omul de afaceri (…) (debitorul sumei de 5.000 euro împrumutate de la BĂRĂSCU Adrian-Augustin, acesta fiind şi patronul S.C. (…) S.R.L., una din firmele de casă ale O.N.P.M.-ului).