Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

Doi ș’un sfert începe 'marea racolare'

cotidianul.ro
fratie siluete spioni umbra

stiripesurse.ro vă prezintă principalele teme ale zilei din presa de mâine:

National:

Iata ca, pe cand deja multi cantau prohodul serviciului secret al Internelor, pe care fostul ministru tehnocrat Dragos Tudorache il calcase in picioare, executand intocmai ordinele primite in acest sens, „National” dezvaluia ca poate cel mai ambitios plan personal al noului „el lider maximo” Liviu Dragnea nu este doar salvarea structurii, dar si transformarea sa intr-un rival de calibru al Serviciului Roman de Informatii.
Iar lucrurile incep deja sa se lege. Parlamentarii Puterii au ridicat manutele sus si au votat, nici ei nu stiu prea bine exact ce, niste modificari legislative in care este vorba despre ceva in legatura cu  „re-reorganizarea” Directiei de Informatii si Protectie Interna. Iar dupa cum bine se stie in partea de sistem care sprijina noua Putere de la Bucuresti, Liviu Dragnea s-a decis deja in ceea ce priveste numele inlocuitorului actualului sef al DIPI,  Mihai Cristian Marculescu fiind „tocat” pentru presupuselele sale legaturi cu fostul lider liberal Teodor Atanasiu. Insa strategii aflati in spatele planului de renastere a „Doi s’ un sfert”-ului stiu foarte bine ca, dupa ce au plecat aproape o mie de agenti mai mult sau mai putin acoperiti si acum organigrama lasata mostenire de catre tehnocrati este mai mult decat restransa, le va fi destul de greu sa faca angajari masive, mai ales pentru a nu-si pune opinia publica si „nucleul dur” al serviciilor secrete in cap. Asa ca, dupa cum reiese din informatiile de ultima ora intrate in posesia noastra, in ultimele zile a inceput o ampla campanie de racolare a nenumarati ofiteri cam de la toate structurile subordonate Ministerului de Interne, carora li se face „oferta de nerefuzat” de a-si albastri pe sestache ochii
„Te bagi…?”
Cam aceasta este surprinzatoarea intrebare care, in ultimele zile, i-a lasat masca pe nenumarati ofiteri de politie sau din cadrul altor inspectorate generale din cadrul MAI, care au aflat astfel nu doar ca „Doi s’ un sfert”-ul nu a murit, cum ii plangea de mila cam toata lumea, dar uite ca „mai da si din picioare”, vorba cantecului…
Numai ca la mijloc nu este in niciun caz vorba de demersurile singulare ale vreunor nostalgici ai vremurilor glorioase de altadata, ci de un plan minutios si cat se poate de bine pus la punct. Lucru dovedit si de faptul ca primele incercari de racolari s-au inregistrat la nivelul mai multor Directii si Servicii, incercandu-se astfel acoperirea unor zone cat mai largi, dar fara a bate la ochi prin „inghesuiala” de colaboratori dintr-un singur loc. Insa cel putin la fel de surprinzatoare a fost nu doar propunerea de a „intari” randurile „Doi s’ un sfert”-ului, dar si faptul ca, in premiera, „cererea de prietenie” a fost insotita de asigurarea ca „nu se va opera nimic in acte, totul va fi doar pe incredere”…
Si fonduri de unde?
Disolutia fostei Directii Generale de Informatii si Protectie Interna care a fost rebotezata intre timp in DIPI a inceput in urma dezvaluirilor din „National” cu privire la „sifonarea banilor de sifoane”. A urmat o cavalcada de anchete spectaculoase, fiecare tabara implicata in lupta pentru controlul altadata atat de influentului serviciul secret al Internelor incercand sa rupa cate o „halca” mai mare din „lesul” „Doi s’ un sfert”.
Acum, situatia in care structura a fost lasata de catre „bruxelezul” Dragos Tudorache este la limita „supravietuirii”, din moment ce, de exemplu, in toata Directia  a mai ramas un singur specialist care chiar stie cu ce se mananca filajul in tara asta… Asa ca, fie ca se desfiinteaza cu totul, fie ca se trece la reconstructia sa, o masura in ceea ce priveste viitorul structurii trebuie luata cat mai repede. Insa pentru aceasta nu trebuie pierdut in niciun caz din vedere si aspectul financiar. Pentru ca „joaca de-a James Bond” costa pana si in filmele americane, dar pai in realitate… Si daca organigrama nu mai suporta alte angajari, ramane de vazut cum vor fi recompensate cadrele din MAI care ar accepta sa se alature acestei operatiuni. Ca doar nu numai cu multumiri scrise…

Romania Libera:

Șeful Jandarmeriei Române, Marin Andreiana, și adjunctul său, Ovidiu Vasilică, susțin, în CV-urile lor că înainte de ’89 au activat ca ofițeri în unități ale Jandarmeriei, deși această Armă a fost reînființată abia în 1990. În realitate, cei doi erau atunci membri ai Trupelor de Securitate.

Inspectorul general al Jandarmeriei Române, generalul de brigadă Marin Andreiana, notează în CV-ul postat pe site-ul instituției, la capitolul “Experiență profesională”, faptul că, în perioada 1987-1990, a fost comandant de pluton la Centrul de Instrucție Jandarmi Câmpulung. Mențiunea din CV este cel puțin bizară, dat fiind că, în acea perioadă, Jandarmeria nici măcar nu exista. În realitate, Centrul de Instrucție Jandarmi Câmpulung de astăzi era în anii ‘80 o unitate a Trupelor de Securitate, iar Marin Andreiana activa în Securitate cu gradul de ofițer, pe care l-a obținut în 1987, după absolvirea Școlii Militare de Ofițeri Activi a Ministerului de Interne.
Același lucru l-a făcut și generalul de brigadă Ovidiu Vasilică. Prim-adjunctul inspectorului general  și șeful statului major al Jandarmeriei susține în CV-ul său că, între anii 1988 și 1990, a fost comandant de pluton în cadrul Unității Speciale de Jandarmi Protecție Instituțională din București.
La fel ca în cazul șefului său, generalul Vasilică activa, de fapt, într-o unitate a Trupelor de Securitate. Și tot ca ofițer, el fiind, de asemenea, absolvent al Școlii Militare de Ofițeri activi a Ministerului de Interne, din 1988, după cum apare chiar în CV-ul său.
Biroul de Presă și domnitorul Ghica
La întrebarea “României libere” (Cum se explică faptul că, deși Jandarmeria Română a fost reînființată în 1990, în CV-urile domnilor Marin Andreiana și Ovidiu Vasilică apar informații potrivit cărora ar fi activat în unități ale Jandarmeriei înainte de acest an?), Biroul de Presă al Jandarmeriei Române a răspuns cu istoria de la 1850, când “domnitorul Grigore Alexandru Ghica a aprobat hotărârea Divanului obștesc, semnând «Legiuirea pentru reformarea Corpului slujitorilor în jandarmi»…”.
Din cele 40 de rânduri transmise de Biroul de Presă, doar cinci rânduri aruncate spre sfârșitul textului răspund, de fapt, la întrebare. “Având în vedere numeroasele redenumiri/reorganizări pe care le-a cunoscut Jandarmeria, folosirea titulaturii actuale a instituțiilor care au funcționat în componența Armei în evocarea experienței profesionale permite identificarea mai exactă a etapelor parcurse în cariera cadrelor militare, urmărirea traseului profesional urmat, precum și cunoașterea profilului de activitate”, precizează Biroul de Presă al Jandarmeriei. Cu alte cuvinte, șefii instituției au înlocuit Securitatea cu Jandarmeria în CV-urile lor pentru a nu produce confuzie în rândul publicului.
Faptul că cele două unități menționate de șefii Jandarmeriei în CV-uri au aparținut Securității de Stat înainte de 1989 a fost confirmat, pentru “România liberă”, chiar de către surse din cadrul fostei Securități.
Cum a devenit Jandarmeria Securitate și invers
La începutul anului 1949, în România se înființează Trupele de Securitate. Ulterior, trupele de jandarmi și centrele de instrucție trec la Securitate, iar Jandarmeria rurală se subordonează Miliției, scrie jandarmeriaromana.ro, site-ul oficial al instituției, la secțiunea “Repere Istorice”. În 1949, deci, la un secol de la înființare, Jandarmeria este oficial desființată. Abia la 5 iulie 1990, “în conformitate cu Hotărârea de Guvern nr. 0749, cu privire la creşterea capacităţii de acţiune şi îmbunătăţirea structurii organizatorice a Ministerului de Interne,
Comandamentul trupelor de Pază şi Ordine s-a transformat în Comandamentul Trupelor de Jandarmi”, se arată pe site-ul Jandarmeriei. Apoi, prin Legea nr. 40 din 18 decembrie 1990, s-au legiferat structura şi atribuţiile trupelor de jandarmi. După 1949, unitățile militare ale Jandarmeriei din zona urbană au fost transformate în unități ale Trupelor de Securitate. Și au funcționat ca unități ale Securității până în 1989, fiind apoi redate Jandarmeriei, în 1990.

Ziarul Financiar:

Sigmar Gabriel, ministrul german de externe şi fost lider al partidului SPD (so­cial-democraţi), a afirmat că Germania ar trebui să urgenteze investiţiile în faţa austerităţii.
Social-democraţii, aflaţi la guvernare alături de creştin-democraţii cancelarului Angela Merkel, conduc în sondaje în condiţiile în care alegerile federale se vor ţine în septembrie. Berlinul este dur criticat de analişti, organizaţii financiare inter­naţionale şi de şefi de state, mai ales de cei din sudul Europei, că îşi impune în Europa modelul de austeritate.
Gabriel a făcut aceste comentarii într-un interviu pentru publicaţia Frankfurter Allgemeine Zeitung. Amin­tind că ani la rând Germania şi-a depăşit deficitul bugetar înainte de a deveni o sus­ţinătoare a austerităţii, politi-cianul a spus că Berlinul ar trebui să plătească con­tribuţii sporite la bugetul Uniunii Europene.
Germania contribuie cel mai mult la bugetul UE, cu 15 miliarde de euro. Potrivit lui Gabriel, Germania ar trebui să admită că aceste contribuţii sunt de fapt investiţii cu efecte benefice asupra economiei naţionale.
Săptămâna trecută, ministrul german de finanţe Wolfgang Schaeuble a prezentat un plan privitor la bugetul federal pe perioada 2018-2021. Planul pe trei ani are drept priorităţi reducerea datoriilor şi finanţarea investiţiilor în infrastructură şi apărare prin intermediul excedentului bugetar.
Ultimele sondaje de opinie publicate la începutul acestei săptămâni indică faptul că social-democraţii conduc în cursa alegerilor. SPD conduce cu aproximativ 1%.
Scenariul unui guvern de coaliţie cu SPD, Die Linke şi partidul ecologist rămâne posibil matematic, în timp ce creştin-de­mocraţii nu au altă opţiune decât o mare coaliţie cu social-democraţii.

Adevarul:

Zeci de mii de macedoneni protestează pentru a doua zi consecutiv faţă de vizita comisarului Uniunii Europene pentru extindere, Johannes Hahn, pe care îl acuză de imixtiune în treburile interne ale Macedoniei.
Macedonia se scufundă într-o psihodramă devastatoare. Pe de o parte, opoziţia acuză o „lovitură de stat constituţională“, iar pe de altă parte, puterea îşi trimite susţinătorii săi în stradă şi evocă un atac la adresa „suveranităţii“  ţării.
Criza datează încă de la alegerile parlamentare anticipate din 11 decembrie 2016. Organizate la presiunea Bruxelles-ului şi Washington-ului, scrutinul era destinat să pună capăt tensiunilor provocate de scandaluri de corupţie repetate şi acuzaţii de fraudă cu caracter electoral la adresa  fostului prim-ministru Nikola Gruevski. În zece ani de când se află la putere, partidul său naţionalist, VMRO-DPMNE, a pus mâna pe toate instituţiile acestui mic stat enclavă din Balcani.
Numai că alegerile din decembrie 2016 nu au dat un câştigător clar. Cu doar 51 de locuri parlamentare din 120, VMRO-DPMNE nu a reuşit să formeze un guvern de coaliţie.
Minoritari cu 49 de parlamentari, social-democraţii din SDSM, conduşi de Zoran Zaev, au reuşit să atragă 18 parlamentari din partide ale minorităţii albaneze (25% din populaţie). Pe 27 ianuarie  Zaev s-a prezentat cu această coaliţie la preşedintele Gjorge Ivanov şi crederea că desemnarea sa pentru a forma un guvern ar trebui să fie o formalitate.
„Ameninţare separatistă“
Două zile mai târziu, preşedintele Ivanov a dat verdictul: „Constituţia şi conştiinţa îmi interzice să încredinţeze sarcina formării unui guvern unei persoane sau unui partid al cărui program promovează încălcarea suveranităţii, integrităţii teritoriale şi independenţei Macedoniei“.
În spatele acestui refuz se află o problemă sensibilă: acordul de coaliţie dintre Zoran Zaev şi partidele albaneze care intenţionează să facă din albaneză a doua limbă oficială, o concesie delicată într-o ţară încă marcată de ciocnirile etnice din 2001. După acordurile de pace semnate la Ohrid, în acelaşi an 2001, limba albaneză are statut de limbă oficială doar în zonele în care minoritatea albaneză reprezintă mai mult de 20% din populaţie.
„Lovitură de stat constituţională“
Pentru social-democraţi, decizia este, prin urmare, asemănătore unei „lovituri de stat constituţională“, iar preşedintele este acuzat că a căutat mai presus de toate să-şi protejeze mentorul , pe Nikola Gruevski. În luna aprilie 2016, Gjorge Ivanov a fost acuzat că a încercat de  o amnistie preventivă pentru politicienii care sunt ameninţaţi cu acţiuni în justiţie şi care sunt într-o majoritate covârşitoare din formaţiunea VMRO-DPMNE.

 

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.