Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

După războiul petrolului urmează şi războiul gazelor, declanşat chiar de către Rusia

sua rusia

Adevarul:

Toată lumea ştie că scăderea puternică a preţului petrolului a venit ca urmare a deciziei Arabiei Saudite de a se bate pentru cota de piaţă cu producătorii americani care extrag hidrocarburi din zăcăminte neconvenţionale. Ei bine, acum Rusia trebuie să îşi ajusteze politicile şi în perspectiva unui viitor „război al gazelor“ cu producătorii de peste Ocean, care încep să exporte în Europa, potrivit site-ului WallStreetDaily.com.
Iar viitorul „război al gazelor“ va fi declanşat chiar de către Rusia în acest an, susţine site-ul respectiv, tocmai pentru că Gazprom încearcă să îşi protejeze cota de piaţă în Europa, potrivit sursei citate.   Gigantul rus acoperă 31% din necesarul de gaze al Europei, fiind furnizorul dominant. Dar acest lucru a început să fie erodat odată ce SUA a anunţat anul trecut primele exporturi de gaze naturale lichefiate din vastele sale zăcăminte de gaze de şist. Iar acest lucru îl preocupă deja pe preşedintele rus Vladimir Putin.   Rusia este deja afectată de scăderea preţului ţiţeiului, iar acum SUA ameninţă să preia bucăţi mari din piaţa europeană de gaze, una dintre cele mai profitabile ale sale.
Similarităţile cu piaţa petrolului sunt şi ele foarte mari. Ca şi în cazul Arabiei Saudite cu piaţa ţiţeiului, Gazprom deţine cele mai mari rezerve din lume de gaze naturale. De asemenea, are şi cea mai mare capacitate de rezervă, putând să  îşi crească producţia cu 100 de miliarde de metri cubi, echivalent cu 25% din producţia sa sau un procent de 3% din producţia mondiale.   Şi, la fel ca saudiţii, Gazprom este unul dintre producătorii cu cele mai mici costuri, în vreme ce producătorii americani de gaze de şist au costuri mai mari de producţie.   Rusia neagă că ar pregăti un război al preţurilor contra gazelor de şist. Dar analiştii băncilor deja fac scenarii, dar nu-i credeţi nicio secundă, scrie site-ul citat: Thierry Bros – analist pentru piaţa europeană a gazelor la Societe Generale – spune că în acest an Gazprom nu trebuie să cheltuie decât 1,3 miliarde de dolari pentru a scoate de pia piaţă gazele din SUA. Iar acest lucru ar fi doar 1% din veniturile sale anuale.

Digi24:

Politologul Cristian Pîrvulescu a analizat discursul președintelui Klaus Iohannis din Parlament de astăzi. Astfel, politologul a subliniat că șeful statului a susținut un discurs în care s-a poziționat dincolo de partidele politice, a criticat Parlamentul pentru modul de interpretate al imunității demnitarilor și s-a axat pe funcția de mediator între puterile statului. Profesorul universitar Cristian Pîrvulescu a precizat că dacă fostul președinte Traian Băsescu ar fi susținut un discurs similar, ar fi atras critici negative, în timp ce discursul președintelui Klaus Iohannis nu a fost primit cu comentarii negative. „Un discurs regalian, care arată un președinte care vrea să se situeze dincolo de partidele politice, care înțelege cât se poate de clar că va efectua o președinție prezidențialistă. Un discurs care accentuează pe funcțiile regale ale șefului de stat, mai ales pe cea de mediator între puterile politice, care transmite niște indicații, care cere un consens legat de interesele naționale. Este în sensul regimului semi-prezidențial de tip francez, este însă o altă manieră de a-l privi decât cel al președintelui Băsescu în cele două mandate, mai puțin agresivă și de aceea mai puțin contestabilă. Dacă Traian Băsescu ar fi făcut un discurs asemănător, dar în stilul său specific, cu siguranță astăzi ar fi avut foarte multe comentarii negative. Așa majoritatea comentariilor au fost de circumstanță, eventual ironice, dar niciunul negativ. Totuși, președintele a criticat Parlamentul, mergând pe linia tradițională a președinților României de la Ion Iliescu încoace, că și el a criticat Parlamentul și Guvernul. A criticat modul în care este înțeleasă imunitatea, nu instituția imunității și a indicat teme de interes național, cerând un an electoral altfel. Altfel decât anul 2012 spre exemplu, an în care pe lângă alegeri am avut și un referendum care a lăsat traume”, a precizat Cristian Pîrvulescu.

Ziarul Financiar:

Pentru Martin Sandbu, editorialist economic al Financial Times, acordul obţinut de premierul britanic David Cameron de la liderii europeni, pe care speră să-l vândă acasă ca victorie britanică, este diversionist şi neconform cu realitatea economică din Marea Britanie.
Cameron a obţinut, nu doar pentru ţara sa ci pentru oricare alt stat membru al UE, posibilitatea folosirii unei frâne de urgenţă asupra beneficiilor muncitorilor veniţi din spaţiul comunitar atunci când interesul public o impune...
Un articol al lui Christian Dustmann şi Tommaso Frattini publicat în urmă cu un an în Economic Journal face lumină asupra impactului pe care imigraţia îl are asupra domeniilor publice considerate „supraaglomerate“.
Analiza arată că în primul deceniu de după 2000 muncitorii est-europeni, despre care acordul sugerează că sunt o problemă care trebuie rezolvată, au contribuit, net, cu 5 miliarde de lire sterline la bugetul Marii Britanii, faţă de o cheltuială netă de 671 de miliarde de lire cu cetăţenii britanici.
În termeni per capita, fiecare britanic a costat guvernul în medie 15.000 de lire sterline în acel deceniu, în timp ce fiecare est-european a adus un câştig net la buget de 10.000 de lire. Este clar că nu muncitorii fac sistemul de beneficii pentru muncă nesustenabil.
Cât despre impactul imigraţiei asupra muncitorilor vulnerabili, un studiu al Băncii Angliei a găsit într-adevăr că imigraţia duce la scăderea salariilor angajaţilor necalificaţi. Însă acest studiu ia în considerare salariul mediu şi nu salariile cetăţenilor britanici. În orice caz, efectele sunt foarte mici.
Din punct de vedere economic, Marea Britanie nu trebuie să se protejeze de nimic. Aceasta înseamnă că acordul este un paravan pentru politici care nu au nimic cu presiunile economice, ci cu resentimentul politic faţă de imigraţie.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.