Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

Europarlamentar: 'criza refugiaților, o uriașă manipulare sau un pericol real?'

Laurentiu Rebega

Europarlamentarul român Laurențiu Rebega, vicepreședinte al Grupului Europa Națiunilor și Libertății din Parlamentul European, a făcut o analiză detaliată a crizei refugiaților. Potrivit lui Rebega, ”2015 va intra în istoria europeană ca Anul Refugiaților. În vara și toamna anului trecut, peste un milion de persoane provenind din diverse țări ale Orientului Mijlociu au ajuns, în doar trei-patru luni, în Germania, trecând ca un tăvălug peste Grecia, Macedonia, Serbia, Croația, Ungaria și Austria. Oficial, erau refugiați din Siria, o țară devastată de trei ani de război civil. Neoficial, sirienii erau doar cam jumătate, restul provenind din multe alte țări: Irak, Afghanistan, Eritreea, Yemen etc. Oricum, în proporție de 99% refugiații erau musulmani și, bizar, cam 60% bărbați tineri. Oficial, deci, refugiați de război, neoficial, migranți economici”.

Europarlamentarul dă apoi dimensiunile reale ale migrației: ”La sfârșitul anului, în afara celor ajunși deja în Germania și țările nordice, alte câteva sute de mii de refugiați erau blocate în Grecia și Italia. Mai mult, încă trei milioane de refugiați se aflau în taberele din Turcia și nu puțini anticipau că, în 2016, odată cu venirea primăverii, urma să apară un al doilea val de refugiați, mult mai mare decât primul. O asemenea deplasare neașteptată și masivă a generat, cum era și firesc, o criză de proporții”.

După care, analiza include problemele pe care le-au adus refugiații: ”Nu a fost vorba numai de munții de gunoaie, de actele de vandalism sau de agresarea cetățenilor pașnici. Coincidență sau nu, după valul de refugiați au urmat atentatele teroriste: Paris-Bataclan și Bruxelles-Zaventem au fost cele mai sângeroase, dar și cele mai „spectaculoase”. (Nu mai vorbesc de Nisa și de alte atentate din vara aceasta!) Ordinea veche europeană a sărit în aer. Peste tot se vedeau patrule cu soldați înarmați până-n dinți, era o isterie a suspiciunii și controalelor, emisiunile de știri și talk-show-urile vorbeau numai despre refugiați și terorism. Partidele „extremiste” deveniseră, dintr-o dată, interesante, și lumea asculta cu alte urechi avertismente care fuseseră date cu ani buni înainte. Cetățenii europeni vedeau, auzeau  și, de fapt, trăiau „pe viu” ceea ce, până atunci, văzuseră doar la televizor, în reportaje din țări depărtate, exotice, din Orient”.

Rebega critică ulterior măsurile luate de Occident împotriva acestui fenomen: ”Între timp, Occidentul s-a mișcat! Ca melcul! După aproape un an, au fost arestați și trimiși în judecată 9 refugiați irakieni, acuzați de a fi violat o tânără germană. Încet, presa dezvăluie felul în care Angela Merkel a încercat să pună batista pe țambal în scandalul generat de proria ei declarație referitoare la „primirea cu brațele deschise” a refugiaților. Mai mult, doamna Merkel a solicitat marilor concerne industriale germane să-i angajeze pe acești refugiați. Mai rămâne ca doamna Merkel să le ceară germanilor să-i primească pe refugiați în casele și în  paturile personale! Pace, prietenie și multiculturalism la tot cartierul! Acum, nu că am eu grija Germaniei, dar, la cât de servili sunt politicienii români, nu m-ar mira ca vreun prim-ministru român să o imite pe d-na Merkel!”

 

Iată însă cum se reflectă aceste fapte asupra României, în opinia europarlamentarului: ”O știre de ieri, 16 august, ne informează că, de la decizia Consiliului European de anul trecut, privind relocarea refugiaților, doar 2,4% au fost, efectiv, relocați! România a primit, astfel, „doar” 139 de refugiați (În paranteză fiind spus, Ungaria sau Austria n-au primit nici unul!). Dracul n-ar fi chiar atât de negru!

Problema e că procentul de 2,4 se referă „doar” la cei 160.000 de refugiați blocați în taberele din Grecia și Italia. Despre milionul de refugiați care au „dispărut” prin Germania sau Suedia nu se mai știe aproape nimic! Desigur, veți spune că, între timp, doamna cancelar Angela Merkel a negociat ca Turcia (care primește trei miliarde de euro, plus alte avantaje) să stopeze plecarea refugiaților. Deci, s-a rezolvat! Au fost câteva stricăciuni, câteva violuri, dar ce contează la un continent atât de bogat! Angela merge mai departe și noi putem dormi liniștiți!”

Rebega atrage însă atenția că ”totuși, condițiile din 2015 nu s-au schimbat în 2016! Cele trei milioane de refugiați se află tot acolo, în taberele de la frontiera turco-siriană și numărul crește. Mulțimea de migranți din Africa subsahariană se tot adună. Și sunt mult mai mulți decât poate Europa să primească și sunt mult prea săraci ca să se teamă de traversarea mării. Și nici Europa, nici SUA nu au investit acolo de unde pleacă migranții, acolo unde s-ar rezolva cauza, iar nu efectele crizei!

Între timp, Rusia a atacat pozițiile adversarilor președintelui Assad în Siria. Un puci ciudat, eșuat, a întărit poziția președintelui Erdogan, care s-a sucit și vrea să schimbe termenii aranjamentului UE-Turcia. Același Erdogan s-a certat și s-a și împăcat cu alt președinte cu care UE e în relații reci: Vladimir Putin. Privit în ansamblu, acest tablou arată ca și cum cineva stă cu mâna pe robinetul conductei de migranți și, în funcție de context, îl mai deschide sau îl mai strânge. În 2015, Europa trebuia să primească o lecție. În 2016, păstrăm refugiații pe „banca de rezerve”. Pe scurt, migranții sunt un instrument, o masă de manevră și un pericol real pentru stabilitatea lumii de azi!”

Concluzia lui Rebega ia forma unui un răspuns la întrebarea inițială ”criza refugiaților, o uriașă manipulare sau un pericol real?”: ”ȘI-ȘI! Și o manipulare, dar și un pericol!”

După care analiza se transformă ea însăși în întrebare: ”Vreau să pun, public, întrebarea: de ce e nevoie ca Europa să fie ținută în frică și sub amenințare? Există, oare o putere (sau mai multe puteri) care dirijează declanșarea sau stoparea unor mișcări migratoare de asemenea amploare? Documente serioase, apărute în presă în acestă primăvară, sugerează că da”.

content-image

Parlamentul European nu este responsabil de conținutul acestui articol. Articolul este subvenționat din bugetul 400 al Grupului ENL.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.