Premium
Europarlamentarul Laurențiu Rebega, vicepreședintele Grupului Europa Națiunilor și Libertății, apreciază referitor la utilizarea fondurilor europene structurale și de investiții (FESI) că ”ne lovim mereu de prea multă birocrație, povară administrativă și costuri prea mari, care, în general, sunt consecința prea multor legi, reguli, norme sau instrucțiuni”. Rebega arată că ”această abundență de norme este cunoscută sub denumirea de ”practică de supra-reglementare” (”gold plating”). Supra-reglementarea poate să fie activă (atunci când se adoptă proceduri administrative suplimentare față de ceea ce se cere de la nivel european) sau pasivă (când autoritățile naționale nu aplică măsurile de simplificare propuse prin reglementările cu privire la fondurile europene)”.
Europarlamentarul român mai spune că ”la nivelul Comisiei pentru Dezvoltare Regională, din care fac parte în Parlamentul European, au fost analizate cauzele și efectele acestei practici de supra-reglementare, pe care vi le prezint, punctual, în continuare, împreună cu o serie de recomandări pentru perioada următoare.
Astfel, principalele cauze ale supra-reglementării la nivel național sunt următoarele:
- Incoerențele în diferitele cadre de reglementare existente (legislație, norme, instrucțiuni etc.) care pot rezulta din alte norme ale Uniunii Europene, din termenele impuse sau din reguli suplimentare în statele membre.
- Diferite incertitudini ale autorităților care gestionează FESI, precum reglementări adoptate cu întârziate, modificarea cerințelor legale, diverse interpretări ale reglementărilor FESI și diferite agende politice.
- Teama de audit, fie ca urmare a culturii administrative și a tradițiilor diferitelor state membre, fie ca urmare a unei experiențe anterioare negative de audit. Teama de neconformitate îi conduce adesea pe actorii implicați în gestionarea fondurilor spre interpretări mai înguste ale regulilor.
- Complexitatea sistemului de gestionarea partajată a FESI, cu multe structuri, interese și percepții implicate și lipsa de comunicare între acestea, creează un sistem de gestionare destul de complex.
Ca urmare a practicii de supra-reglementare, în gestionarea FESI ne confruntăm cu următoarele consecințe:
- Creșterea poverii și a costurilor administrative, inclusiv asupra beneficiarilor în diferite etape de implementare a proiectului.
- Sarcinile administrative prea numeroase fac ca FESI să nu mai fie foarte atractive. În unele state membre FESI sunt percepute ca o povară, iar supra-reglementarea mărește această povară și mai mult, deoarece cerințele suplimentare descurajează potențialii beneficiari cu proiecte de bună calitate să solicite fonduri. În consecință, proiectele care ar fi putut aduce o contribuție valoroasă la obiectivele programului, în final, nu sunt selectate.
- Programele întâmpină riscuri crescânde de eroare ca efect al supra-reglementării. Normele și cerințele excesive care trebuie respectate presupun, de asemenea, monitorizarea și controlul atent. Resursele limitate pentru a evalua îndeplinirea tuturor cerințelor sau teama de a face greșeli la rândul lor tind să provoace greșeli.
- Conformitatea prevalează performanței. Datorită aplicării regulilor rigide, calitatea proiectelor devine adesea secundară, în timp ce respectarea acestor reguli formale devine din ce în ce mai importantă, afectând negativ potențialele rezultate”.
Referitor la supra-reglementare, Rebega este de părere că trebuie reduse efectele sale negative și că ”acest lucru se poate face inclusiv în perioada actuală de programare 2014-2020”, prin acțiuni potențiale care ”includ consolidarea capacității administrative, dialogul deschis, o mai bună concentrare asupra echilibrului între conformitate și performanță, încurajarea utilizării măsurilor de simplificare și limitarea interpretărilor diferite ale reglementărilor de către auditori”.
Mai mult, ”la nivel european ar trebui să se sporească transparența și să se promoveze claritatea, simplitatea și continuitatea normelor. La nivel național, coordonarea poate fi sporită, iar în ceea ce privește programele, acestea trebuie să se concentreze să ofere cât mai multă claritate beneficiarilor”, a mai spus europarlamentarul român.
Parlamentul European nu este responsabil de conținutul acestui articol. Articolul este subvenționat din bugetul 400 al Grupului ENL.
