Premium
stiripesurse.ro vă prezintă principalele teme ale zilei din presa de mâine:
Adevarul:
Astăzi, la Kiev, a avut loc o reuniune a Comisiei NATO-Ucraina care poate marca istoria. Petru Poroşenko, Preşedintele Ucrainei s-a întâlnit cu Jens Stoltenberg, Secretarul General al NATO. Ocazie cu care preşedintele ucrainean a declarat că: „Astăzi, am indicat în mod foarte limpede că vom începe o discuţie asupra unui plan de aderare, iar propunerile noastre pentru o discuţie în acest sens au fost acceptate cu plăcere“.
A adăugat faptul că „Ucraina şi-a definit cu claritate viitorul său politic precum şi viitorul său în sfera de securitate“.
Iar Stoltenberg a transmis şi el un mesaj extrem de ferm şi de clar, asigurându-şi interlocutorul de solidaritatea pe care NATO o manifestă faţă de Ucraina în faţa “acţiunilor agresive“ ale Rusiei.
„Rusia şi-a continuat acţiunile agresive împotriva Ucrainei, dar NATO şi aliaţii săi susţin Ucraina şi sunt de partea voastră... Suntem aici pentru a arăta solidaritatea NATO cu Ucraina şi susţinerea noastră fermă faţă de integritatea teritorială a ţării dvs.“. În plus, s-a declarat şi în favoarea menţinerii sancţiunilor europene şi internaţionale împotriva Rusiei: „nu NATO decide în chestiunea sancţiunilor economice împotriva Rusiei, cu toate aceste ţările membre ale Alianţei sunt cele care adoptă sancţiuni împotriva Moscovei. Cred că aceste sancţiuni trebuie menţinute până când Rusia îşi va schimba atitudinea faţă de acordurile de la Minsk“.
Zarurile sunt aruncate? Dacă da, atunci, într-adevăr, avem de-aface cu cea mai mare şi importantă schimbare anunţată în peisajul de securitate al spaţiului nostru şi cu consecinţe care s-ar putea dovedi enorme.
Evenimentul de azi este o urmare logică a unui proces de apropiere demarat odată cu momentul din 1991 când Ucraina a devenit membră a Consiliului de cooperare al Atlanticului de Nord, aderând apoi la Parteneriatul pentru Pace (19914). (Mai multe detalii AICI)
contributors.ro:
Ar fi frumos să credem că protestatarii au fost iritați în special de imaginea a doi lideri autocratici, care detestă mass-media, cu legături dubioase de afaceri, care s-au întâlnit. Din nefericire, întâlnirea Trump-Putin a fost înțeleasă ca un spectacol de mișcarea anti-globalizare. Ea se opune întregii idei a G20, văzând summitul ca pe un simbol al unui sistem global ce se bazeză pe un model economic rapace, condus de elite lipsite de responsabilitate.
În timp ce își dau sufletul să atace poliția și să arda lucruri, protestatarii ar putea să se gândească cât de rău ar fi fost dacă summitul s-ar fi ținut la Moscova sau la Beijing. Democrațiile occidentale poate ca au multe cusururi, dar permit protestele pașnice. Rusia – și China – tratează disidența cu mult mai aspru. Nu am văzut pe nimeni purtând bannere în sprijinul lui Liu Xiaobo, distinsul laureat al Premiului Nobel, care este pe patul de moarte.
Protestatarii sunt puternic angajați împotriva imperialismului. Cu toate acestea, cei mai mari imperialiști la G20 nu sunt liderii țărilor occidentale, ci liderii ruși și chinezi. Partidul Comunist al lui Xi Jinping ocupă astazi Tibetul (și Turkestanul de Est, și Mongolia Interioară). Kremlinul lui Putin i-a zdrobit în mod brutal pe ceceni și duce o politică șovinistă, rușii-pe-primul-loc, în republici din Federația Rusă cum ar fi Tatarstan, Mari-El și Komi. Mă îndoiesc că protestatarii au auzit vreodată despre aceste locuri.
Este de asemenea ciudat faptul că protestatarii îl urasc atât de mult pe președinteleTrump și sistemul comercial global. Într-un fel, Trump este aliatul lor; la fel ca și lor, lui nu-i place ordinea internațională bazată pe reguli, deoarece crede că este nedreaptă. (Mai multe detalii AICI)
RFI:
O decizie luată ca urmare a retragerii americane din Acordul de la Paris asupra Climei. Franţa vrea o nouă mobilizare internaţională, la doi ani după COP21. Reuniunea ar urma să se desfăşoare în Franţa şi are ca scop mobilizarea de fonduri private şi publice pentru noi intervenţii pentru îmbunătăţirea climei.
"La doi ani de la semnarea acordului de la Paris privind combaterea încălzirii climei, este timpul să facem un bilanţ şi să identificam proiectele pe care trebuie să le susţinem", este de părere preşedintele Emmanuel Macron. O idee care a venit după ce preşedintele american Donald Trump a decis, la 1 iunie, să retragă Statele Unite din Acordul de la Paris.
Atunci, anturajul preşedintelui francez explica faptul că întreaga comunitate internaţională trebuie să se mobilizeze şi să demonstreze că progresează în ceea ce priveşte aplicarea acordului. Sau, altfel spus, să facă totul posibil pentru ca decizia celui de-al doilea cel mai mare poluator mondial, după China, să nu fie urmată şi de alţi actori majori. Ceea ce s-a şi întâmplat. Preşedintele turc a ameninţat că va nu va ratifica Acordul de la Paris dacă nu va primi avantaje financiare.
În textul prin care Donald Trump prezenta statelor din G20 retragerea sa oficială din acord, se arată că Statele Unite se angajează în favoarea unei scăderi a emisiilor de gaze cu efect de seră, una compatibilă cu creşterea economică. Este punctul cel mai interesant, căci există un contrast între mesajul preşedintelui Trump oferit din grădina Casei Albe, atunci când anunţa retragerea din Acordul de la Paris. Atunci el afirma că "respectarea acordului ar fi nefastă pentru economie". Este o victorie pentru G20, consideră specialiştii, căci există astfel o portiţă deschisă în cazul în care Donald Trump se va răzgândi.
Nu toţi şi-au pierdut speranţa de a revedea Statele Unite implicate în lupta contra încălzirii mediului înconjurător. Premierul Marii Britanii - Theresa May consideră ‘posibilă’ o eventuală revenire a lui Donald Trump. Nu de aceeaşi părere este cancelarul Angela Merkel – ea nu împărtăşeşte optimismul celor care cred într-o revenire a Statelor Unite.
Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron a putut măsura în iunie, aşteptările puterilor care condiţionează lupta pentru climă la un acces financiar şi de tehnologii. (Mai multe detalii AICI)
Digi24:
"Rareori am văzut un meci la care să nu corespundă scorul la nivelul de tensiune de pe teren", a spus Cristian Tudor Popescu despre partida dintre Simona Halep şi Viktoria Azarenka. Jurnalistul a apreciat că jucătoarea noastră a câştigat meciul din primul set când a rezistat presiunii, „asediului” la care a supus-o Azarenka.
Simona Halep, locul 2 WTA şi cap de serie numărul 2, s-a calificat în sferturile de finală turneului de la Wimbledon, după ce a învins-o în două seturi pe Viktoria Azarenka.
Românca o va întâlni în sferturile de finală de la Wimbledon pe Johanna Konta (cap de serie numărul 6).
„Să ne bucurăm că a învins-o pe această ursoaică cu pui, extrem de periculoasă. În orice moment jocul se putea întoarce. Putem spune că Simona a câştigat meciul în primul set când a rezistat năvalei, asediului Viktoriei Azarenka. Aceasta a venit cum îi e felul de a ataca, a început în trombă şi a presat-o pe Simona, dar Simona i-a trimis suficient de multe mingi înapoi în primul set, pentru ca Viktoria Azarenka să nu poată câştiga repede. Aşa că Azarenka nu a putut face faţă ritmului ei năvalnic”, a explicat Cristian Tudor Popescu.
„A fost o victorie fără probleme, dar tensiunea s-a menţinut, pentru că Azarenka este o mare jucătoare, dar care nu mai are suficientă susţinere fizică pentru jocul ei de ritm”, a adăugat el. (Mai multe detalii AICI)
