Premium
Generalul (r.) Silviu Predoiu, fost şef adjunct al SIE, a declarat că proiectele legilor securităţii, aşa cum au fost ele publicate de jurnaliștii de la G4media.ro, reprezintă o platformă pentru abuz, trădează un dezinteres faţă de cetăţeni, dar şi o deprofesionalizare a celor care le-au conceput. Silviu Predoiu a avertizat, într-un interviu la postul de televiziune AlephNews, asupra extinderii ameninţărilor pentru securitatea naţională, afirmând că au fost duse până la ridicol şi în pragul abuzului, şi că, odată acceptate, ele vor constitui baza competenţelor serviciilor secrete.
Redăm mai jos declarațiile lui Silviu Predoiu, conform sursei citate:
„Serviciile vor să fie foarte puternice având oameni foarte slabi
Silviu Predoiu: Nu faptul că ar fi foarte puternice mă sperie. Că au foarte multă putere, până la urmă, ca unul care a lucrat, ca să fie puternice şi eficiente în raport cu inamicul, este bine. Problema e că ele vor să fie foarte puternice având oameni foarte slabi, aşa cum rezultă din conduita autorilor. Asta este foarte îngrijorător, cui dai atâta putere? Nu faptul că au atâta putere, ci că puterea lor nu e controlată. Pentru că nu poţi să spui că CIA sau MI6 sau serviciile italiene sunt servicii slabe.
Sunt servicii foarte puternice, dar cel puţin cele americane, britanice, italiene sunt foarte bine controlate. Eu consider că democraţia ar trebui înlocuită că sună foarte complicat şi mi se pare că doar câţiva vorbitori au dreptul să explice. Nu, democraţia înseamnă bun simţ în ultimă instanţă.
Nu ne referim neapărat la democraţie, ne referim la bunul simţ care ar trebui să guverneze orice activitate. Faptul că vor să fie puternici este meritoriu. Să fie puternici prin pregătire, prin eficienţă, prin fermitate, prin devotament, prin implicare. Nu să fie puternici prin firme comerciale, nu rupând chitanţe pentru firme private pentru serviciile făcute. Pe mine mă surprinde chestia asta. Am văzut în legea SRI, spre exemplu. Păi normal că lumea nu mai are încredere când vorbim noi de activităţi economice, domnule sunt simulate doar, dacă tu vorbeşti despre tăierea de chitanţe pentru serviciile prestate populaţiei pe linie de securitate, pentru firmele private.
SRI, un mall de securitate
Silviu Predoiu: Problema este că nici acum după 30 de ani nu ne-am hotărât ce vrem să fim. Vrem să fim ca CIA, vrem să fim ca MI6, vrem să fim ca FBI, vrem să fim Parchet, vrem să fim poliţie, vrem să fim poliţie cu puteri de parchet, dar să ne cheme SRI. Vrem să lucrăm şi afară puţin. Punctual, dar facem o lege pentru situaţiile punctuale, ceea ce este remarcabil. Dacă am face legi pentru situaţii punctuale, probabil că… Deci, ar trebui să ne hotărâm ce vrem. E ciudat să spui asta după 30 de ani de la Revoluţie. Să spui totuşi, domne, vă hotărâţi ce doriţi să faceţi? Însă mie mi se pare că ar trebui să atragem atenţia asupra unor elemente şi le-am mai menţionat şi cu altă ocazie. Sunt câtva puncte care trebuie analizate mult mai serios. Spre exemplu, în legea activităţii de informaţii şi contrainformaţii, e riscant să trecem peste ameninţări, care sunt foarte obscure ca formulare. Mi se pare că acolo se creează premisele. Pentru că lumea nu înţelege. Ameninţările, odată acceptate în formula propusă, reprezintă baza competenţelor serviciilor.
„O ameninţare formulată confuz generează platforma pentru abuz”
Silviu Predoiu: O ameninţare formulată confuz, invizibilă marii majorităţi a populaţiei, generează platforma pentru abuz, pentru acţiuni intruzive, incorecte. Şi din păcate am avut istoric de asemenea situaţii. Dau citire la două ameninţări. Constituie ameninţări la adresa securităţii naţionale a României acţiunile, inacţiunile, stările de fapt cu consecinţe la nivel naţional sau regional/internaţional, atenţie, care afectează rezilienţa statului în raport cu ameninţările de tip hibrid. Nu pentru că sunt general cu patru stele, ci pentru că am fost ofiţer de informaţii 30 de ani. Dvs. sunteţi cineva din afară şi spuneţi tare nu aş vrea să încalc ameninţarea asta. Ce trebuie să nu fac? Nu ştiu, poate că trebuie să facem ceva, că e şi acţiune şi inacţiune, dar dacă nu fac? E o stare de fapt care poate să afecteze rezilienţa statului în raport cu riscuri şi ameninţări hibride. Deci ce trebuie să fac eu? E o formulare care permite oricui să încadreze.
Silviu Predoiu: Sau mai există formulări de genul sunt ameninţări acţiunile, inacţiunile, stările de fapt care afectează administraţia, educaţia, sănătatea, patrimoniu cultural. Nu mai citez, dar sunt multe. E adevărat că ameninţări la adresa statului pot să apară în orice domeniu. Nu toate ameninţările sunt de competenţa serviciilor. Nu serviciile trebuie să protejeze sănătatea publică. Hai să dăm şi alunecările de teren. De fapt, cred că sunt. Noi transformăm totul într-o ameninţare, ducem totul aproape în ridicol şi ajungem ca în glumele alea Securitatea e în toate, e în cele ce mişcă, e în cele ce mâine vor râde la soare, cum era partidul.
Silviu Predoiu: Democraţia, bunul simţ cum spuneam, înseamnă echilibru între libertatea cetăţeanului şi securitatea cetăţeanului, între puterile statului.
Drepturile omului înseamnă o grămadă de lucruri pe care noi le-am suprimat într-o formă confuză. O să zică hai domne că baţi câmpii, unde le-am suprimat? Uitaţi-vă ce aţi scris acolo, cât loc este pentru interpretare. Suntem convinşi că orice locotenent sau căpitan ştie să interpreteze sau să citească, orice colonel sau general? Va şti şi va interpreta exact aşa cum ar putea înţelege un jurist? Am discutat şi cu jurişti care s-au uitat la ameninţări şi au zis că nu înţeleg. Adică dacă mie îmi cere cineva să-l educ din punct de vedere juridic ca să nu pice în păcat, nu vă supăraţi, habar nu am ce să-i spun. Nu ştim ce înseamnă. Deci sunt de la lucruri hilare până la lucruri serioase.
Silviu Predoiu: Sunt mult prea multe greşeli care arată o abordare superficială. Mie mi-e ciudă că se pierde un moment bun. Spre exemplu, o dezbatere permanentă a fost despre interceptări. De ce mai vrea SRI să fie autoritate naţională în domeniu de gestionare a interceptărilor după toate istoriile prin care a trecut? E clar că nu-i aduce niciun profit sau îi aduce şi atunci avem o problemă? De ce nu se propune în pachetul ăsta de legi o autoritate independentă de interceptare? Da (poate fi altceva decât un profit material, financiar), un profit de control, care până la urmă poate să ducă oriunde, e foarte greu de definit. Profitul dacă nu e obţinut legal, e sancţionat indiferent de natura lui, că e de influenţă, că e de promovare, că e de monitorizare.
„Suntem martorii unei deprofesionalizări a decidentului”
Silviu Predoiu: Mie mi se pare că per ansamblu suntem martorii unei deprofesionalizări a decidentului. Că răspunderea nu o pun neapărat în tolba lucrătorilor şi stim foarte bine cum funcţionează lucrurile inclusiv, în sistemele de acest gen, în structuri. Nu mai pot zice sisteme militare. Decidentul se simte tot mai puţin responsabil pentru ce face, nu are de dat socoteală nimănui. Face cum crede. Dacă nu-i convine cuiva, să mă caute. Şi oricum se întâmplă ceva mâine şi uită lumea de ce a fost astăzi. Nu îşi mai asumă responsabilitatea şi este vina noastră, a cetăţenilor că îi lăsăm să trăiască cu această impresie şi că picăm în această capcană.
Silviu Predoiu: Noi nu îndreptăm către o societate militarizată, pentru că e fals acest lucru. Noi ne îndreptăm spre o societate dictatorială şi ne îndreptăm cumva cu acordul nostru. Acordul nostru, aşa cum spun documentele, prin acţiuni şi inacţiuni. În cazul de faţă prin inacţiune ne îndreptăm spre o societate dictatorială”, a spus Predoiu, conform alephnews.ro.
Context
Președintele Klaus Iohannis a declarat săptămâna trecută că proiectele celor 10 legi ale securității naționale sunt doar „un prim draft” ce nu era destinat publicului larg. „Cineva, și știm cine, a considerat că e bine să le dea pe surse. E o eroare majoră, oamenii sunt îngrijorați”, a spus Iohannis într-o conferință de presă. Proiectele publicate de G4media conțin numeroase detalii constituționale care sporesc puterile serviciilor de informații, restrâng exercițiul unor drepturi și libertăți și slăbesc controlul civil asupra acestor instituții.
Reacția SIE
Variantele de lucru ale legilor securității naționale sunt rezultatul consultărilor cu Administrația Prezidențială și Secretariatul General al Guvernului, au declarat, pentru „Umbrela Strategică”, reprezentanții Serviciului de Informații Externe.
Reacția SRI
Directorul SRI Eduard Hellvig a declarat vineri referitor la pachetul de legi privind securitatea naţională, care a provocat critici atât în mediul politic, cât şi din partea societăţii civile, că va comenta conţinutul acestora după ce vor fi asumate în cadrul procesului legislativ, care va include consultare publică. El a arătat că aducerea la zi a acestor legi nu este un obiectiv recent, ci unul care a fost ratat în ultimii 30 de ani şi că SRI a solicitat constant instrumente legale, care să le permită să fie mai eficienţi în combaterea ameninţărilor cu care se confruntă România.
