Franța va avea de ales între normalitate (Macron) și extremism (Le Pen) spun majoritatea comentariilor. Doar că problema este mai complexă.
Marine Le Pen a primit 21,4%, iar Jean-Luc Mélenchon 19,9%. Un calcul scurt sugerează că 41% dintre francezi au votat anti-sistem.
Dar doar atâta? De când este candidatul centrist Emmanuel Macron cu adevărat pro-sistem? Este adevărat că el vine din sistem (cam ca și Dacian Cioloș la noi) dar mesajul său tot anti-sistem este. Macron refuză etichetele de dreapta și stânga (mult mai împământenite în Franța decât la noi). Adversarii săi l-au descris uneori ca fiind de-a dreptul confuzant. După gândirea politică clasică, probabil că și este. Macron face în sânul propriului partid (nou-creatul În Marș) tipul de compromisuri pe care partidele le fac în lupta politică dintre ele.
Dacă vrem să ne raportăm la "normalitatea" politică, Macron se promite a fi un restaurator, dar însăși existența lui condamnă efectele sistemului politic francez.
Iar Macron are 23,9% din voturi. Asta duce la un total de peste 65% format din francezi care, într-un mod sau altul, au votat anti-sistem.
Candidații sistemului, Fillon (conservator) și Hamon (socialist) au strâns împreună doar 26%.
Ne bucurăm că Macron, candidatul pro-european care promite normalitatea, a ajuns în turul doi. Ne bucurăm că este dat favorit în sondaje. Dar, în Franța, lucrurile nu sunt deloc așezate.