Premium
Gestionarea migraţiei, aspecte economice, relaţii externe ale Uniunii Europene şi securitatea internă şi externă a UE s-au numărat printre temele reuniunii Consiliului European care a avut loc joi şi vineri la Bruxelles şi la care a participat preşedintele Klaus Iohannis. "Agenda reuniunii a inclus o serie de teme extrem de importante în actualul context european, printre care securitatea internă şi externă a Uniunii Europene, gestionarea migraţiei, aspecte economice, schimbări climatice, relaţiile externe ale Uniunii. De asemenea, au fost purtate discuţii despre ultimele evoluţii privind negocierile de retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană. În ceea ce priveşte securitatea internă UE, s-a convenit promovarea unor măsuri specifice care să vizeze contracararea fenomenului radicalizării online, coordonarea privind prevenţia şi combaterea extremismului violent şi finanţării terorismului, în principal prin schimburi de informaţii între statele membre şi prin operaţionalizarea bazelor de date existente. Liderii europeni au accentuat ideea de întărire a instrumentelor de consolidare a securităţii frontierelor externe ale UE şi de sporire a securităţii cetăţenilor europeni", se arată într-un comunicat de presă remis vineri Agerpres de Administraţia Prezidenţială.
Potrivit sursei citate, preşedintele Iohannis a reiterat solicitarea României ca noile instrumente de securitate internă să fie aplicate unitar la nivelul UE, fără abordări distincte între statele membre aparţinând spaţiului Schengen şi cele precum România, care, în aşteptarea unei decizii de aderare la spaţiul Schengen, aplică acquis-ul Schengen într-o proporţie foarte mare.
Preşedintele a evidenţiat importanţa consolidării politicii industriale pentru creşterea competitivităţii europene, iar acest obiectiv este reflectat în concluziile adoptate de Consiliul European, mai spune comunicatul. "Cu privire la migraţie, liderii europeni au avut un schimb de opinii referitoare la avansarea măsurilor vizând consolidarea cooperării cu partenerii externi, state de origine şi de tranzit, în baza instrumentelor agreate până la acest moment la nivelul UE pe această dimensiune (Cadrul de Parteneriat, Declaraţia din Malta, Acordul UE-Turcia), precum şi a altor iniţiative care urmăresc o mai bună cooperare cu statele terţe în privinţa migraţiei. De asemenea, s-a agreat continuarea dialogului între statele membre pentru a identifica soluţii de compromis, eficiente şi durabile privind viitorul politicii europene de azil. Din perspectiva României, preşedintele Klaus Iohannis a reiterat importanţa ca aceste soluţii să reflecte echilibrul între solidaritate şi responsabilitate în plan european, să satisfacă obiectivele tuturor statelor membre şi să ia în considerare valoarea adăugată a diferitelor contribuţii ale statelor membre la eforturile comune ale Uniunii Europene", se arată în comunicat.
Consiliul European a andosat Recomandările Specifice de ţară din cadrul Semestrului European 2017. În cazul României, recomandările se referă la politica fiscal-bugetară, politicile de ocupare a forţei de muncă, educaţie şi sănătate, administraţia publică şi achiziţiile publice.
