Premium
Începând de joi, 17 martie, fumatul în spaţii publice închise, cu câteva excepţii, este total interzis. Cine nu se conformază va fi amendat, iar sancţiunile sunt mari.
Cu o zi înainte ca legea să intre în gigoare, Guvernul a publicat un ghid privind implementarea Legii pentru prevenirea și combaterea consumului produselor din tutun. Scopul principal al interzicerii fumatului în spațiile închise de la locul de muncă și în spațiile publice închise este protejarea sănătății angajaților și a cetățenilor care se află în spațiile publice, prin evitarea expunerii la fumul toxic al produselor din tutun, arată Guvernul.
1. LOCURI UNDE ESTE INTERZIS FUMATUL
Se interzice fumatul în toate spațiile publice închise, spațiile închise de la locul de muncă, mijloacele de transport în comun, locurile de joacă pentru copii. Se interzice complet fumatul în unitățile sanitare, de învățământ, precum și cele destinate protecției și asistenței copilului, de stat și private.
Citește și: Câți oameni pot trăi pe Pământ
SPAȚIUL PUBLIC ÎNCHIS
Citește și: Contraatacul fumătorilor: LEGE care permite FUMATUL condiționat. VEZI prevederile
Spațiul public este considerat orice spațiu accesibil publicului (de ex. din domeniul cultural-artistic, sănătate, învățământ, alimentație publică, cluburi, baruri, cafenele, etc) sau destinat utilizării colective (de ex. pentru activități comerciale, sportive, târguri, expoziții, etc), indiferent de forma de proprietate ori de dreptul de acces.
Spațiul public închis reprezintă orice spațiu accesibil publicului sau destinat utilizării colective, indiferent de forma de proprietate ori de dreptul de acces, care are un acoperiș, plafon sau tavan și care este delimitat de cel puțin doi pereți, indiferent de natura acestora sau de caracterul temporar sau permanent.
Prin "perete" se înțelege orice element de construcție așezat vertical (sau puțin înclinat) care limitează, separă sau izolează:
Citește și: Mii de oameni anunță o mega-manifestație în care se vor masturba în public
- încăperile unei clădiri/ construcții între ele (pereți interiori) sau de exterior (pereți exteriori) și care susțin planșeele, etajele și acoperișul, respectiv;
- anumite spații ale unui sistem tehnic între ele (pereți interiori) sau sistemul tehnic de spațiul înconjurător.
Având în vedere faptul că spațiile închise pot face parte dintr-o construcție sau dintr-un sistem tehnic (cort, pavilion, chioșc, etc), definirea "peretelui" trebuie să țină cont de ambele situații:
• "Clădiri" sunt acele construcții pentru care Legea nr. 50/1991 prevede necesitatea obținerii unei autorizații de construire;
• "Sisteme tehnice" sunt acele construcții sezoniere sau provizorii care nu necesită autorizație de construire ci doar aviz/ acord de amplasare, în cazul în care se realizează activități economice.
Citește și: BOMBĂ în dosarul de șantaj al lui Dan Voiculescu: Avocații cer eliminarea interceptărilor
În aprecierea caracterului de închis/deschis al unui spațiu, nu se va ține cont de:
• natura materialului din care sunt confecționați pereții sau tavanul/ plafonul/ acoperișul. Oricare ar fi materialul folosit la construcția pereților sau tavanului (zidărie, textil, lemn, folie plastic, etc) și oricare ar fi densitatea materialului (material perforat, etc), atâta timp cât există un tavan și cel puțin 2 pereți, spațiul respectiv va fi considerat "spațiu închis";
• caracterul temporar sau permanent al pereților sau spațiului. Dacă un element de construcție îndeplinește funcția de "perete" (limitează, separă sau izolează) și este vizibil, spațiul din care face parte va fi considerat "spațiu închis" chiar dacă elementul respectiv se poate plia, ridica, etc adică este perete doar temporar.
Citește și: Grevă spontană la TAROM
Spațiile care au închideri laterale sau/și acoperiș retractabile adică structuri care se pot plia, ridica, deschide, deplasa, porni, etc astfel încât să formeze temporar pereți/acoperiș, vor fi considerate:
• spații deschise atunci când structura este complet pliată/ ridicată, etc astfel încât peretele/ acoperișul nu este deloc vizibil;
• spații închise atunci când structura este deschisă/ coborâtă.
Spațiul închis de la locul de muncă
Locul de muncă reprezintă locul destinat să cuprindă posturi de lucru, situat în clădirile întreprinderii şi/sau unității, inclusiv orice alt loc din aria întreprinderii şi/sau unității la care lucrătorul are acces în cadrul desfășurării activității.
În cazul în care într-o zonă a unui spațiu pentru locuit se desfășoară activitate economică, atunci respectiva zonă devine loc de muncă iar fumatul este interzis.
Citește și: Florian Walter face o nouă victimă celebră cu un denunț: Ce a recunoscut la DNA
Nu se va mai fuma în:
• spațiile închise din toate locurile de muncă:
- halele industriale, spațiile de depozitare, birourile și camerele, sălile de ședință, sălile de consiliu, holurile, coridoarele, toaletele, lifturile, balcoanele închise, etc;
- instituțiile publice centrale și locale;
- unități comerciale: magazine, expoziții/ târguri în spațiu închis, centre comerciale, piețe închise, etc;
- restaurante, baruri, cafenele, terase închise, unități de cazare, cluburi - inclusiv cele cu acces restricționat, cazinouri, săli polivalente, etc;
- unități cultural-artistice, sportive, recreative;
• toate mijloacele de transport în comun (unde nu se va mai putea folosi nici țigareta electronică), autogări, gări, aeroporturi, peroane și refugii închise, taxiuri, mașina de serviciu, ambulanță, inclusiv în cabina șoferului, vatmanului, mecanicului de tren, etc;
• toate spațiile din unitățile de învățământ, medico-sanitare și de protecție a copilului, inclusiv în curtea unităților;
• locurile de joacă pentru copii, indiferent dacă sunt amplasate în interior sau exterior;
• spațiile comune din clădirile de locuințe: holuri, lift, etc.
Citește și: Actele normative adoptate de Guvern în ședința din 16 martie
2. LOCURI UNDE SE MAI POATE FUMA
• Spațiile publice în aer liber sau spațiile de la locul de muncă:
- fără acoperiș sau cu acoperiș și cu mai puțin de doi pereți: curte, balcoane deschise, terase deschise, chioșcuri deschise, etc;
- delimitate de parapete ori paravane de delimitare, gărdulețe de delimitare, jardiniere, umbrele sau orice alt tip de mobilier stradal;
- care au închideri laterale sau/și acoperiș retractabile ce formează temporar pereți ori acoperiș, dar doar atunci când structura de închidere este complet închisă/ strânsă astfel încât peretele ori acoperișul nu este vizibil: terasele, pavilioanele, chioșcurile când au jaluzelele, ușile pliabile, elementele demontabile, etc pliate/ închise în totalitate astfel încât spațiul devine deschis;
• Peroane, refugii, stații ale mijloacelor de transport în comun dacă sunt deschise sau au acoperiș și doar un perete;
• Parcuri, în afara locurilor de joacă pentru copii;
• Locuință, inclusiv orice spațiu închis în care nu se desfășoară activitate economică (nu este loc de muncă);
• Alte spații unde se desfășoară evenimente personale precum corturile, terasele, pavilioanele, dar care nu sunt loc de muncă (nu se desfășoară activitate economică).
3. OBLIGAȚII ALE ADMINISTRATORILOR DE SPAȚII PUBLICE ÎNCHISE ȘI DE LOCURI DE MUNCĂ
Administratorii au obligația de a elabora și de a pune în aplicare regulamente interne prin care se interzice fumatul în spațiile închise din respectivele spații. Totodată, trebuie să marcheze spațiile menționate cu indicatoare cu mesajul „Fumatul interzis" și cu simbolul internațional, respectiv țigareta barată de o linie transversală.
Regulamentele interne trebuie să conțină prevederi prin care se interzice fumatul în spațiile închise de la locul de muncă și sancțiuni pentru încălcarea interdicției de a fuma. Stabilirea sancțiunilor este atributul angajatorului care trebuie să se asigure că sancțiunile sunt proporționale în raport cu fapta săvârșită.
Deoarece Legea nr. 15/2016 stabilește că încălcarea interdicției de a fuma este o abatere disciplinară gravă, angajatorii vor putea să recurgă la sancțiuni precum desfacerea contractului individual de muncă sau chiar plata unor despăgubiri care să acopere prejudiciul cauzat prin încălcarea regulilor privind fumatul (de exemplu în situația în care nerespectarea interdicției fumatului a cauzat prejudicii angajatorului - de imagine ori materiale).
Pentru o bună implementare a legii, se recomandă ca administratorii de spații publice închise și locuri de muncă să afișeze lângă indicatorul cu „Fumatul interzis" numărul de telefon al celei mai apropiate unități de poliție locală sau structuri de poliție în localitățile în care unde nu există poliție locală. Sugestie:
4. SANCȚIUNI
Un angajat poate fi sancționat pentru că fumează într-un spațiu închis de la locul de muncă de către:
• angajator, prin regulamentul intern în care sunt prevăzute sancțiuni interne (în conformitate cu Codul Muncii) pentru nerespectarea interdicției de a fuma la locul de muncă;
• reprezentant al Poliției Locale sau MAI atunci când acesta constată, în cadrul unei acțiuni de control, că angajatul fumează într-o zonă interzisă.
Sancțiunile ce pot fi stabilite de angajator sunt sancțiunile disciplinare prevăzute în Codul muncii:
• avertismentul scris;
• retrogradarea din funcție (cu acordarea salariului corespunzător funcției în care s-a dispus retrogradarea) pentru o durată de cel mult 60 de zile;
• reducerea salariului de bază pe o durată de 1-3 luni cu 5-10%;
• reducerea salariului de bază și/sau, după caz, și a indemnizației de conducere pe o perioadă de 1-3 luni cu 5-10%;
• desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.
Cu excepția avertismentului scris, toate celelalte măsuri disciplinare necesită efectuarea unei cercetări disciplinare înainte de a fi aplicate.
O persoană juridică poate fi sancționată:
• de către un reprezentant al Poliției Locale sau MAI atunci când acesta constată, în cadrul unei acțiuni de control, că angajații sau/ și cetățenii fumează într-un spațiu în care fumatul este interzis, aflat în administrarea acesteia;
• de către inspectorii de muncă din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă atunci când aceștia constată că sunt încălcate prevederile art. 39 alin. (9) lit. e) din Legea securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, cu modificările și completările ulterioare. Totodată, aceștia sunt abilitați să verifice dacă regulamentul intern cuprinde prevederi referitoare la răspunderea disciplinară a salariaților pentru nerespectarea prevederilor Legii nr. 15/2016.
Legea prevede sancțiuni pentru:
• Persoanele fizice care fumează în spațiile în care fumatul este interzis: amendă contravențională de la 100 la 500 de lei;
• Persoanele juridice care administrează spațiile în care fumatul este interzis: amendă contravențională de 5000 lei (prima abatere), amendă contravențională de 10.000 lei și suspendarea activității până la remedierea situației (a doua abatere), amendă contravențională de 15.000 și închiderea unității la următoarea abatere.
Sancțiunile vor fi aplicate:
• de către reprezentanții Poliției Locale sau ai Ministerului Afacerilor Interne (Poliția Română, Jandarmeria, IGSU, Poliția de Frontieră), atunci când angajații sau/și cetățenii fumează într-un spațiu în care fumatul este interzis;
• de către inspectorii de muncă din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă în cazul în care aceștia constată că sunt încălcate prevederile art. 39 alin. (9) lit. e) din Legea securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, cu modificările și completările ulterioare, și/sau dacă în regulamentul intern nu sunt cuprinse prevederi referitoare la răspunderea disciplinară a salariaților pentru nerespectarea prevederilor Legii nr. 15/2016.
Sesizarea încălcării legii se poate face de către angajați sau/ și cetățeni prin:
• apelarea numărului de telefon al poliției locale sau al reprezentanților locali ai MAI în localitățile în care nu există poliție locală;
• apelarea inspectoratului teritorial de muncă, în cazul în care angajatorul nu are elaborate/completate regulamentele interne conform art. 5 din Legea nr. 15/2016.
