Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

Ghinionul României de a fi elevul cel bun din clasa cu probleme

romania ue

Adevarul:

Marea şi nedorita „şansă“ a României: are ţara noastră motive de bucurie atunci când Ungaria şi/sau Polonia sunt „urecheate“ de Uniunea Europeană?
O emisiune Tv foarte prizată în mediul intelectual franco-german (dezbaterea de seară 28 minute, pe canalul Arte, 15 ianuarie a.c.) a fost extrem de critică – şi ironică pe alocuri – cu Polonia, unii dintre cei din studio acuzând această ţară (mai bine spus, noul guvern de acolo) de “un complex al victimei” şi de faptul că sfidează mai nou Uniunea Europeană deşi în ultimii ani şi-a bazat stabilitatea economică tocmai pe banii europeni.
1. Care e problema? - Problema este că nu prea avem motive de bucurie, deşi România pare a strânge acum saci în căruţă - de genul celor pe care unii vecini ai noştri par a-i pierde, din căruţele lor. În spiritul realismului politic pe care vi-l sugerez, să privim harta, spre Nord. Chiar dacă nu avem graniţă comună, Polonia este un important vecin al nostru. Prinsă, de la începutul acestui an, între criticile Bruxelles-ului (care sugerează tentaţia guvernului polonez de a-şi impune controlul asupra structurii administrative, sistemului de justiţie şi presei locale) şi protestele de stradă ale opoziţiei, la fel de prinsă între polemicile reluate cu unii oficiali germani şi o veste proastă venită dinspre agenţia de rating Standard & Poorʼs (care a coborât în ianuarie cotaţia Poloniei de la A- la BBB+), noua conducere conservatoare de la Varşovia (partidul Legii şi Justiţiei, de dreapta, PiS) traversează momente delicate ‒ la doar câteva luni după victoria sa clară în alegerile din octombrie 2015.
Aşadar, vecinul nostru din Nord a început anul cu migrene. La Vest, situaţia Ungariei condusă de guvernul Orban nu are nici ea multe nuanţe de roz. Încă suficient de populari la Budapesta, de ani de zile dl Viktor Orban şi colegii săi sunt priviţi drept copiii rebeli ai UE, relaţiile guvernului cu administraţia Statelor Unite au avut deasemenea câteva momente de cumpănă, iar apetenţa premierului maghiar ‒ declarată în vara lui 2014 ‒, pentru „democraţia iliberală” i-a adus şi mai multe critici. În Sudul nostru, cealaltă membră vecină din UE, Bulgaria, a trecut în ultimii ani printr-o succesiune de crize politice (din păcate, puţin comentate la noi – semn al unei superficialităţi în a ne urmări vecinii!)...
Cu o Ungarie şi Polonie devenite subiecte de dezbateri europene, România ajunge în situaţia de a fi noul posterchild, cazul fericit al Europei de Est (vezi recenta analiză a lui Robert D. Kaplan). Cu stabilitate politică şi macroeconomică, cei mai echidistanţi analişti europeni prognozându-i pentru 2016 o creştere peste media europeană, România s-a evidenţiat pozitiv încă de la alegerile europene din 2014, ca fiind singura ţară din zonă în care partidele populiste, eurosceptice sau xenofobe n-au contat în alchimia politică.
2. Context geopolitic - Totuşi, aceasta nu este decât o latură a problemei. Cum voi încerca să argumentez, România nu are deloc de câştigat din aceste crize ale vecinilor. M-am referit mai sus numai la vecinii din UE, dar dacă privim mai departe ‒ spre nesfârşitele zbateri de la Chişinău, spre indecizia Serbiei (prinsă într-o balanţă politico-istorico-economică între UE şi Rusia), spre aşteptarea din Ucraina (în care Godot este numele unor reforme întârziate) sau spre tendinţele contradictorii din Turcia etc. ‒ vedem că orizontul rămâne destul de neclar în zona noastră extinsă. E drept că, strict în momentul de faţă, România este mai pozitiv-predictibilă decât Ungaria sau Polonia, dar consecinţele negative ale impasului în care se află vecinii nu ne pot ocoli. În acest caz, nu ne putem dori „moartea caprelor vecinilor”.Din cel puţin cinci motive...
3. Există o concluzie? - Aceste argumente – şi altele posibile ‒ mă fac să cred că România nu are niciun motiv de bucurie de pe urma rebeliunii anti-Bruxelles a celor doi vecini ai săi. În mod ideal, România este avantajată atunci când vecinii săi – inclusiv Rusia ‒ au sau pun cât mai puţine probleme în raport cu Uniunea Europeană, în a cărei continuitate şi stabilitate (şi) ţara noastră este interesată în mod direct. Dar acum nu suntem într-o situaţie ideală. Altfel spus, orice tensiune care se manifestă la Bruxelles are un efect de ecou care nu e deloc benefic zonei noastre orientale. Iar în ceea ce ne priveşte, voi abandona o clipă ideea clasei cu elevi din titlu (care ar putea sugera că profesorul se află în altă parte) şi vă propun să ne gândim la parabola unei echipe de fotbal: chiar dacă tu eşti un jucător în plină formă, este puţin probabil să devii golgheter în condiţiile în care coechipierii tăi par fie accidentaţi, fie predispuşi la cartonaşe galbene.

Digi24:

Peste câteva zile, Uniunea Europeană poate să piardă un membru important sau să își schimbe radical felul în care funcționează. Printre cele mai importante lucruri pe care le cere Marea Britanie pentru a rămâne în UE este să poată bloca până la patru ani ajutoarele sociale pentru cetățenii veniți din Uniunea Europeană. În plus, dacă U.E. ar fi de acord cu propunerile lui Cameron, un copil român sau bulgar din Marea Britanie ar urma să primească alocații egale cu cele din țara de origine.
„Legat de alocațiile copiilor, noi ne dorim ca acest mecanism să fie aplicat doar de acum înainte. Să se aplice la cei care urmează să vină la muncă de acum înainte”, a declarat Dacian Cioloș, premierul României.
Pentru ca această propunere să treacă, trebuie votată în unanimitate de statele membre. Inclusiv de România, care poate bloca planul lui Cameron, mai ales că cetățenii ei ar fi direct afectați de această propunere.
Cu acte în regulă în Regatul Unit muncesc și învață aproape 300 de mii de români. De fapt, reprezintă a treia cea mai importantă comunitate românească din Europa, după Spania și Italia. Problema este că dacă ar fi aprobate, cererile lui Cameron ar putea fi un precedent extrem de periculos. Până la urmă, cine poate garanta faptul că Spania și Italia, țări cu o economie mult mai slabă decât cea a Marii Britanii, nu vor recurge pe viitor la măsuri similare? Este unul dintre motivele pentru care Polonia, Ungaria, Cehia și Slovacia fac în aceste zile un plan comun, pe care îl vor prezenta la Bruxelles.

Ziarul Financiar:

Zece din cele 28 de ţări membre ale Uniunii Europene încă au eco­nomiile sub nivelul din 2008, anul de boom de dinaintea crizei financiare mondiale. SUA au depăşit maximul antecriză de creştere economică în trimestrul trei din 2011.
Fie că au căzut  prea mult de la un nivel prea ridicat, fie că nu au reuşit să se ridice din cauza lipsei reformelor, a modelului de creştere inflexibil sau a guvernărilor slabe, ţări precum Italia, Spania, Portugalia, Grecia, dar şi Danemarca sau Finlanda arată că UE se izbeşte de noul val de turbulenţe globale cu o treime din motoarele de creştere avariate.
Cipru, Grecia, Italia, Portugalia, Spania, Letonia, Slovenia, Croaţia, Danemarca şi Fin­landa, toate aceste economii sunt încă sub nivelul din 2008. Economia zonei euro, în ansamblu, nu a reuşit să urce înapoi la nivelul anilor de boom.
Multe din problemele Europei sunt rezultatul unor paşi macroeconomici greşiţi sau al unor politici care pur şi simplu nu au putut fi puse în practică din cauza naturii fragmentate a Uniunii. Cheltuielile şi investiţiile nu sunt coordonate şi nici sistemele de taxare. Fiecare stat are interesele şi priorităţile sale, lucru perfect vizibil în dezbateri variind de la înfiinţarea unei uniuni bancare la importurile de oţel din China şi criza refugiaţilor.
În acest context, o nouă criză economică ar lărgi şi mai mult decalajele dintre ţările europene şi probabil că va accentua natura fragmentată a Uniunii într-un moment în care concurenţa internaţională devine deosebit de agresivă. Războiul valutar purtat prin intermediul reducerii dobânzilor demonstrează acest lucru.
Economia SUA a reuşit în al treilea trimestru din 2011 să depăşească vârful economic anterior, atins la sfârşitul anului 2007. Aceasta pentru că guvernul a intervenit rapid pentru a curăţa de credite toxice băncile comerciale, scrie The New York Times. Iar banca centrală, Rezerva Federală, a dus la fel de rapid dobânzile jos şi a dezlănţuit, alături de guvern, programe masive, fără pre­cedent, de stimulare economică. Eforturile guvernului includ mai multe bo­nuri de masă, facilităţi fiscale şi scutiri de taxe, aju­toare de şomaj, măsuri luate cu scopul clar de a pre­veni creşterea numărului de persoane care tră­iesc sub pragul sărăciei. Aceste eforturi de sti­mu­lare au vizat şi repararea şi modernizarea dru­mu­rilor, podurilor, infrastructurii de apă şi de comunicaţii

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.