Premium
Hotnews:
Potrivit proiectului obtinut de HotNews.ro, la art 118/2 se arata ca "functiile publice de prefect, subprefect si inspector guvernamental se desfiinteaza la 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi".
Ce mai prevede proiectul de lege legat de prefecti si subprefecti:
"Pe o perioada de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi functiile de prefect, subprefect si inspector guvernamental sunt functii publice din categoria inaltilor functionari publici iar regimul juridic aplicabil este cel prevazut de prezenta lege pentru functiile publice din categoria inaltilor functionari publici.
(3) In termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi inaltilor functionari publici numiti definitiv la data intrarii in vigoare a prezentei legi in functiile publice de prefect, subprefect si inspector guvernamental, li se aplica una dintre urmatoarele masuri:
a) mobilitate intr-o functie publica din categoria inaltilor functionari publici;
b) transfer intr-o functie publica din categoria functiilor publice de conducere sau executie;
c) mutare definitiva intr-o functie publica din categoria functiilor publice de conducere sau executie;
d) eliberarea din functia publica in conditiile prevazute la art.99 alin.(1) lit.b), la implinirea termenului prevazut la alin.(1), daca nu a ocupat o alta functie publica in conditiile prevazute la lit.a)-c)".
Proiectul de lege propune si ca "stabilirea functiilor publice specifice si echivalarea acestora cu functiile publice generale se realizeaza in termen de maximum 1 an de la data intrarii in vigoare a prezentei legi".
In categoria functiilor publice specifice intra cele de auditor public, inspector vamal, manager public, arhitect sef.
Nu este clar ce incadrare vor avea acestia si ce modificari vor fi operate in grilele de salarizare.
Modificarea este in concordanta cu o declaratie facuta la inceputul acestei luni de vicepremierul Sevil Shhaideh, ministru al Dezvoltarii Regionale, Administratiei Publice si Fondurilor Europene, care a spus, la Bistrita, ca "vorbim despre functii de demnitate publica, adica secretar de stat si subsecretar de stat: prefectul - secretar de stat, subprefectul - subsecretar de stat".
"Anul trecut, guvernul anterior a adoptat o strategie a functiei publice, in consens cu reprezentantii Comisiei Europene. Primul punct in aceasta strategie se refera la prefect si subprefect - functii de demnitate publica. Guvernul Grindeanu, prin programul de guvernare, a preluat elementele strategiei adoptate anul anterior si a instituit exact acelasi element: prefect si subprefect - functii de demnitate publica. In acest sens se va modifica Legea 188, cu statutul functionarului public, Legea 340 - legea prefectului. Vorbim despre functii de demnitate publica, adica secretar de stat si subsecretar de stat: prefectul - secretar de stat, subprefectul - subsecretar de stat', a spus Shhaideh, citata de Agerpres.
Pozitia sa a fost sustinuta atunci de presedintele Consiliului Judetean Bistrita-Nasaud, PSD-istul Radu Moldovan, care a spus ca prin aceste modificari "se va iesi din minciuna" legata de inaltii functionari publici.
Adevarul:
La 10 ani de la aderare, încrederea românilor în Uniunea Europeană continuă să fie peste media europeană, diferenţa procentuală fiind de 16 % ( 52%, comparativ cu 36%), însă trendul este descendent, comparativ cu momentul aderării, când cota de încredere era de 65%, potrivit Barometrului de toamnă, prezentat de Reprezentanţa Comisiei Europene în România.
Comparativ cu media europeană, românii au o poziţie mai optimistă faţă de viitorul Uniunii ( 67%, comparativ cu 50%), în ciuda faptului că, în momentul aderării, 75% dintre români aveau încredere într-un viitor pozitiv al comunităţii europene.
„Faptul că românii continuă să rămână optimişti asupra viitorului Europei ne dă încrederea că ei vor participa activ la dezbaterea pe care a lansat-o, pe 1 martie, preşedintele Juncker, prezentând cinci scenarii pentru Uniunea Europeană la orizontul anului 2025. Aşa cum a spus şi comisarul euroepan, Corina Creţu, România are şansa, pentru prima dată de la aderarea sa la UE, de a contribui la acest proces al reformării Uniunii Europene cu 27 de state membre, care trebuie să-şi stabilească acum viziunea în funcţie de aşteptările cetăţenilor, pe de o parte, şi de voinţa politică a statelor membre, pe de altă parte”, a precizat Angela Cristea, şefa reprezentanţei Comisiei Europene în România.
Raportul mai arată că susţinerea priorităţilor UE rămâne ridicată în rândul românilor: 55% în ceea ce priveşte Uniunea economică şi monetară şi 77% pentru libera circulaţie a persoanelor, repsectiv dreptul de a locui, munci şi studia în orice stat membru.
De asemena, două treimi dintre români declară că se simt cetăţeni europeni, iar trei cincimi dintre respondenţi apreciază ca realsite obiectivele Strategiei Europa 2020 privind ocuaprea forţei de muncă în cadrul segmentului de vârstă 20-64 de ani şi priivnd reducerea abandonuli şcolar până la 10%. Doi din trei români consideră că vocea UE ar importanţă pe plan modial şi aprobă o politică externă comună. Valorile care reprezintă cel mai bine Uniunea, în percepşia românilor, sunt drepturile omului ( 38%), democraţia ( 32%), şi pacea (27%). Nu în ultimul rând, românii apreciază că geografia este cel mai bun liant pentru sentimenul de comunitate dintre cetăţenii europeni ( 23%), aceasta fiind urmată de valori, respectarea sttului de drept şi solidaritatea cu regimurile mai sărace ( 18%) şi de sistemul de îngrijire a sănătăţii, educaţia şi pensiile ( 17%).
Digi24:
Guvernul vrea să elimine TVA-ul la tranzacţiile imobiliare, în speranţa că astfel preţul apartamentelor va scădea. Măsura face parte din programul de Guvernare şi trebuia să intre în vigoare la 1 martie. Dezvoltatorii spun că eliminarea TVA nu va reduce preţurile. Românii care au emigrat în vestul Europei îşi cumpără apartamente cu dobânzi de peste două ori mai mici decât cele cerute de băncile din România.
Cristian locuieşte de şapte ani în Grenoble, în Franţa. A renunţat la chirie pentru a-şi cumpăra un apartament la poalele Alpilor. A cerut băncii un împrumut de 130.000 de euro.
"Este vorba despre un apartament de 4 camere. Am făcut simulări la mai multe bănci. Societe Generale mi-a propus o dobândă de 1,65%, pe 20 de ani şi CreditAgricole mi-a propus o dobândă mai mică, mai avantajoasă de 1,46%", a declarat Cristian Oanea.
În România, dobânda, rata şi suma totală de rambursat sunt mai mari. Pentru creditul luat în Franţa, cu avans zero, rata lunară este de 690 de euro, iar la final, debitorul va plăti cu 30.000 de euro peste suma împrumutată. În România, pentru accesarea unui asemenea împrumut, clientul trebuie să aducă de-acasă minimum 15% din sumă. Va plăti o rată lunară de peste 770 de euro. Într-un final, banca va încasa peste 50.000 de euro, pe lângă banii împrumutaţi.
„Până la urmă şi băncile profită! Dacă au clienţi la acest cost, poate e şi problema noastră, a clienţilor, că acceptăm treaba aceasta”, spune un bucureştean.
RFI:
Un nou studiu face lumină asupra dispariţiei mamuţilor lânoşi. Reprezentanţii acestei specii au fost afectaţi spre sfârşitul existenţei lor de o serie de mutaţii genetice grave, care le-au creat probleme dintre cele mai bizare.
Noul studiu arată că mamuţii lânoşi aveau părul translucid, nu se mai puteau baza pe miros şi aveau probleme cu stomacul. În plus, urina lor nu mai secreta o anumită substanţă care-i ajuta să atragă partenerele sexuale.
Cum selecţia naturală devenise extrem de ineficientă, mutaţiile genetice s-au instalat pe termen lung în organismul acestor creaturi masive.
Cercetătorii de la Universitatea California, Berkeley au analizat ADN-ul unui mamut de acum patru mii de ani şi l-au comparat cu cel al unui mamut care a trăit în urmă cu 45 de mii de ani, când populaţiile acestor animale erau mult mai vaste.
Dispariţia mamuţilor lânoşi a început acum zece mii de ani, fiind cauzată de schimbările climatice şi, posibil, de oamenii care vânau aceste animale. Oamenii de ştiinţă cred că mamuţii au dispărut definitiv acum patru mii de ani.
