I-a lăsat Băsescu lui Ponta politica externă?

Autor:

Publicat: 27/08/2014 23:16

Romania Libera: Cu excepția reuniunilor la nivel înalt ale Uniunii Europene și NATO, Traian Băsescu nu a făcut în ultimii doi ani vizite marcante în Occident. Nici Victor Ponta nu a fost prea cultivat, iar în absența invitațiilor spre Vest premierul a încercat să-și pregătească la începutul anului o primire la Moscova, încercare anulată de anexarea Crimeei și de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Devenit singurul oponent puternic al guvernului Ponta, Traian Băsescu și-a concentrat întreaga energie spre interior, căutându-și succesorii și pregătindu-se pentru epoca post-prezidențială. Nici Basarabia, unul dintre locurile centrale ale politicii sale externe, nu a mai fost un punct de atracție pentru Băsescu. Președintele a continuat să susțină Republica Moldova la Bruxelles, dar nu a mai fost invitat la Chișinău după declarațiile sale unioniste... Între timp, cu toate că a rămas popular pe celălalt mal al Prutului, a preferat să-l lase pe Victor Ponta să-și construiască acolo imaginea de lider care pune în practică promisiunile regimului Băsescu. Președintele a rămas garantul politicii pro-atlantiste, dar steaua lui este la apus, așa că pare să-și transfere încet-încet moștenirea către actualul premier, chiar dacă nu încetează să-l critice și promite dezvăluiri șocante despre principalii candidați pentru Cotroceni pe care și-a propus să-i “dezbrace”. Așa s-ar putea, de pildă, înțelege declarația lui Victor Ponta, care a anunțat în premieră că România va cere la summit-ul NATO din Țara Galilor, de săptămâna viitoare, o bază permanentă a Alianței Nord Atlantice pe teritoriul țării. Traian Băsescu va fi, însă, reprezentantul Bucureștiului la această reuniune la nivel înalt și tot el ar putea fi singurul care să negocieze o astfel de solicitare. Evenimentul Zilei: Occidentul dă semne de oboseală faţă de Criza din Ucraina. Dă semne de oboseală şi Rusia. Ediţia din 27 august 2014 a cotidianului rusesc de limba engleză, Moscow Times, se ocupă pe larg de efectele războiului economic dintre Rusia şi Europa asupra economiei ruseşti, dar şi asupra economiei ţărilor Uniunii Europene. După un entuziasm în materie de belicoşenie, atît UE, cît şi Rusia şi-au dat seama că trebuie să ajungă la un compromis. Desigur, aşa cum arată Moscow Times, pe termen lung, Rusia îşi va muta afacerile în Hong Kong şi banii în Singapore, noua Elveţie a lumii. Pînă atunci, sacţiunile reciproce afectează economia Rusiei. Afectează însă – şi acest lucru e foarte important – şi economia UE. Rusia e o uriaşă piaţă de desfacere pentru ţările dezvoltate ale Uniunii Europene, pîndite de revenirea Crizei... Boicotul rusesc al alimentelor îşi spune cuvîntul.Contrar manipulării la care se dedă presa de dincolo de Cortina de fier a CNN (înţelegînd prin asta presa occidentală care, asemenea presei comuniste din perioada Cortinei de fier prezenta falsificat realitatea de dincolo de Cortină), cetăţenii simpli ai ţărilor puternic dezvoltate din Uniunea Europeană nu prea pricep de ce trebuie să rămînă ei fără locuri de muncă de dragul oligarhilor ucraineni... Naţionalismul ucrainean, unul dintre cele mai crude din Europa, născut din lipsa de tradiţie statală, face ravagii în Ucraina. Aţi văzut pe toată perioada Crizei vreo încercare a liderilor de la Kiev de găsi şi o soluţie politică a Crizei? Ziarul Financiar: Discursurile energice ale preşedintelui BCE Mario Draghi şi lipsa unor investiţii mai sigure pentru excesul de lichiditate al băncilor au dus costurile de finanţare din zona euro atât de jos, încât săptămâna aceasta randamentele obligaţiunilor suverane ale mai multor ţări membre, Olanda, Finlanda, Belgia şi Austria, au ajuns în teritoriu negativ, ceea ce înseamnă că investitorii practic plătesc guvernele acestor state să le împrumute banii. Săptămâna trecută şi Germania a vândut obligaţiuni la randamente negative. Aceste ţări, considerate mult mai sigure economic decât cele de la periferia zonei euro, au mai fost într-o astfel de situaţie în 2012, un an critic pentru regiune în care investitorii se temeau că uniunea monetară se va destrăma. Acum, inversarea legăturii tradiţionale dintre creditor şi debitor vine în condiţiile în care mai mulţi laureaţi ai Premiului Nobel au criticat mentalitatea economică tradiţională, au avertizat că inflaţia de care se tem monetariştii este „prostească“ şi le-au cerut guvernelor să investească masiv în infrastructură pentru a ridica economiile. Sutele de miliarde de euro pe care BCE le-a injectat până acum în sistemul bancar nu au ajuns încă să energizeze economiile.

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!