Premium
PNL are probleme mari în mobilizarea propriului electorat. Şi nu doar liberalii. Electoratul urban a început să abandoneze partidele tradiţionale. La prima vedere, PNL pare să fi recuperat avansul pe care PSD îl avea în mod tradiţional în spaţiul rural, în timp ce în urban liberalii au înregistrat un evident regres. Totul a depins însă de nivelul de prezenţă la vot, de nivelul de disciplină al propriului electorat şi de specificul acestuia.
La scrutinul din 5 iulie, prezenţa la vot, sau mai bine spus, lipsa de apetit a alegătorilor a avut ultimul cuvânt de spus. Aproape nouă milioane de români au votat la alegerile locale, respectiv 48,43%, potrivit raportărilor Biroului Electoral Central.
În mediul urban, prezența la urne a fost de 39,80%, iar în rural de 59,71%. Comparativ, în 2012, în mediul urban prezența la urne a fost de 49,88% și în rural de 65,30%.
La nivelul Capitalei, prezența la vot din acest an a fost mai scăzută decât în urmă cu patru ani. Astfel, duminică, până la ora 21,00, în București au votat 33,09% dintre alegători, iar în 2012 — 44,26%.
Repartiția voturilor pe cele două mari partide, conform datelor Biroului Electoral Central, relevă și o altă fațetă a lucrurilor. Deși a avut mai puțini primari decât PSD, PNL a obținut grosul voturilor sale în spațiul rural, aproximativ 56%, fiind astfel la egalitate cu ponderea avută de social-democrați în aceeași zonă. Procentele sunt sensibil egale și la nivelul municipiilor și orașelor: 26% pentru PSD vs. 29% pentru PNL, în cazul municipiilor, respectiv 11% vs. 12% în cazul orașelor. Ecartul apare, însă, la nivelul capitalei. PSD a obținut peste 6% din voturile adunate la nivel național, în timp ce zestrea voturilor câștigate la București nu a contribuit decât în proporție de 3% la scorul național al PNL.
Dacă la nivel rural, populația rămâne consecventă și preferă, cu mici excepții să aleagă să fie reprezentată de candidați ai partidelor mari, la nivel urban dinamica electorală este mult mai complicată. Aceste procentaje se pot explica, în primul rând, printr-o prezență la vot modestă în orașe și municipii.
Rezultatul conține, însă, și un semnal de alarmă pentru marile partide. Atât PSD, cât și PNL nu mai au aderența dorită la nivelul electoratului urban. Acesta este mult mai volatil, votează și sancționează emoțional, atunci când se duc la urne, și caută alternative la cele oferite de partidele tradiționale. Dacă scorul PSD a fost salvat de propriul său electorat, mai disciplinat și mai ușor de mobilizat la secțiile de vot, liberalii au în prezent o mare problemă: nu dispune de structura organizatorică a PSD, în ciuda faptului că moștenit prin fuziunea cu fostul PDL, o rețea de filiale mai coerente și mai bine structurate decât cea a vechilor liberali, iar propriul său electorat este mai pretențios, are mai multe așteptări, deci este mai ușor de dezamăgit și mai greu de convins ulterior, odată nemulțumit de prestația acestui partid.
Deja din 2000 încoace, PNL a pierdut 1, 5 milioane de voturi la nivel național, în timp ce PSD a suferit o pierdere de numai o jumătate de milion. În total, un potențial de două milioane de voturi a fost irosit de cele două mari partide și se plasează cum fie în zona nehotărâților, fie în zona a partidelor mici. PNL nu mai poate miza nici pe factorul emoțional, pentru victorie, așa cum s-a întâmplat în turul doi al alegerilor prezidențiale. Pe scena politică există actori noi, precum USB, capabili să canalizeze mai eficient voturile nemulțumiților cu drept de vot.
