Premium
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) anunţă că, anul trecut, au fost soluţionate 134.436 de cauze prin renunţarea la urmărirea penală, în contextul în care această prevedere din Codul de procedură penală a fost declarată neconstituţională.
Curtea Constituţională a decis miercuri că posibilitatea ca procurorul să renunţe la urmărirea penală, în cazul infracţiunilor care se pedepsesc cu amendă sau cel mult şapte ani de închisoare, dacă el constată că nu există un interes public, prevăzută în Codul de procedură penală, este neconstituţională. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) anunţă că a luat act de decizia Curţii Constituţionale pe care procurorii o vor respecta întocmai.
PICCJ atrage însă atenţia asupra impactul major al deciziei, arătând că anul trecut au fost soluţionate prin renunţare la urmărire penală 134.436 de cauze, în timp ce în 2014, anul în care au intrat în vigoare noile coduri penale, au fost soluţionate 86.883 de cauze. Şi în 2013 au fost soluţionate 159.268 de cauze prin aplicarea de sancţiuni administrative în cazul faptelor "care nu prezintă pericolul social al unei infracţiuni", conform articolului 18-1 din Codul Penal din 1968, se arată într-un document al procurorilor.
Curtea Constituţională (CC) a luat miercuri în dezbatere excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului 318 din Codul de procedură penală. "În cazul infracţiunilor pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau pedeapsa închisorii de cel mult 7 ani, procurorul poate renunţa la urmărirea penală când, în raport cu conţinutul faptei, cu modul şi mijloacele de săvârşire, cu scopul urmărit şi cu împrejurările concrete de săvârşire, cu urmările produse sau care s-ar fi putut produce prin săvârşirea infracţiunii, constată că nu există un interes public în urmărirea acesteia", prevede primul alineat al articolului 318 din Codul de procedură penală.
Potrivit aceluiaşi articol, procurorul poate dispune, după consultarea suspectului sau a inculpatului, ca acesta să îndeplinească una sau mai multe dintre următoarele obligaţii: "a) să înlăture consecinţele faptei penale sau să repare paguba produsă ori să convină cu partea civilă o modalitate de reparare a acesteia; b) să ceară public scuze persoanei vătămate; c) să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă cuprinsă între 30 şi 60 de zile, în afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, persoana nu poate presta această muncă; d) să frecventeze un program de consiliere". Articolul 318 mai prevede, printre altele, că, în cazul neîndeplinirii cu rea-credinţă a obligaţiilor în termen de 6 luni sau de 9 luni pentru obligaţii asumate prin acord de mediere încheiat cu partea civilă, procurorul revocă ordonanţa. O nouă renunţare la urmărirea penală în aceeaşi cauză nu mai este posibilă.
În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 318 din Codul de procedură penală sunt neconstituţionale. Curtea a reţinut că dispoziţiile criticate contravin principiului legalităţii, prevăzut de art. 1 alin. (5) din Constituţie, precum şi prevederilor art.124 alin. (1) coroborate cu art. 126 alin. (1), potrivit cărora justiţia se înfăptuieşte în numele legii şi se realizează prin instanţele judecătoreşti stabilite de lege.
Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică celor două camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanţei care a sesizat Curtea Constituţională, respectiv Judecătoria Drobeta Turnu Severin, spun cei de la mediafax.
