Implicaţiile referendumului scoţian pentru stabilitatea Europei

Autor:

Publicat: 18/09/2014 10:29

Destramarea uniunii dintre Anglia si Scotia, care exista de peste 300 de ani, prin independenta acesteia din urma, are implicatii enorme atât la nivel intern, cât si pentru stabilitatea Europei si cea globala, afirma geostrategul american George Friedman, fondatorul si presedintele STRATFOR, potrivit Mediafax. Daca acest referendum se va încheia cu independenta Scotiei, se va adeveri ca dupa 300 de ani aproape jumatate dintre scotieni prefera nesiguranta economica unei uniuni cu o natiune straina. Timp de decenii, nationalismul a depasit problemele economice. Modelul omului economic poate fi un ideal pentru unii, dar este empiric fals. Oamenii sunt interesati de bunastarea economica, dar nu cu excluderea tuturor celorlalte lucruri. În acest caz, aceasta nu cântareste mai mult decât dreptul natiunii scotiene la autodeterminare. Indiferent care va fi rezultatul votului, exceptie facând o înfrângere covârsitoare a nationalistilor, cutia Pandorei s-a deschis si nu numai în Marea Britanie. Referendumul va re-legitimiza întrebarile care au provocat de secole multe conflicte pe continentul european. Acest lucru trebuie analizat cu atentie pe un continent predispus la conflicte extreme si care este înca plin de granite ce nu se suprapun peste cele ale natiunilor asa cum sunt ele întelese din punct de vedere istoric. Catalonia, a carei capitala este Barcelona, cel de-al doilea oras ca marime din Spania, are o miscare de independenta semnificativa. Tratatul de la Trianon a divizat Ungaria, astfel ca unii unguri locuiesc în România, iar altii în Slovacia. Belgia este formata din grupuri de francezi si olandezi (valoni si flamanzi), care se detesta unii pe altii. Jumatatea estica a Poloniei a fost confiscata de Uniunea Sovietica, iar în prezent aceasta face parte din Ucraina si Belarus. Multi ceceni si locuitori din Daghestan vor separarea de Rusia, asa cum au facut cei din Carelia care se considera finlandezi. Exista o miscare si în nordul Italiei, de separare a oraselor sale prospere de restul tarii. Razboiul dintre Azerbaidjan si Armenia este departe de a se fi încheiat, în timp ce numeroase alte exemple pot fi gasite în Europa. Dreptul la autodeterminare nationala nu se refera doar la dreptul natiunii de a se guverna singura, ci si la dreptul natiunii de a ocupa zona sa geografica traditionala. Iar cum amintirile cu privire la geografie variaza, creste posibilitatea de conflict. De exemplu, Irlanda. Dupa ce a luptat pentru independenta de Anglia si Marea Britanie, dreptul asupra Irlandei de Nord, a carei identitate nationala depinde din al cui punct de vedere privesti lucrurile, a rezultat într-un razboi sângeros care a durat decenii întregi. Independenta Scotiei va transforma istoria britanica. Aceasta va însemna ca insula britanica va fi divizata în doua state-natiune. Anglia va fi vulnerabila asa cum nu a fost de trei secole, iar Scotia va trebui sa îsi determine viitorul. Partea dificila a autodeterminarii nationale este nevoia de a lua decizii si de a trai cu ele. Subliniind ca aceasta nu este o pledoarie împotriva nationalitatii scotiene, George Friedman sustine ca scopul sau este sa atraga atentia asupra puterii enorme a nationalismului în special în Europa si în tarile colonizate de europeni. Mai important este ca desi destramarea Iugoslaviei si Uniunii Sovietice nu au fost vazute ca precedente pentru restul Europei, Scotia va fi vazuta ca un exemplu. Nimeni nu poate nega ca Marea Brtianie este o entitate de o importanta deosebita. Într-un moment în care criza economica din UE este intensa, destramarea uniunii britanice va legitima pretentii nationale îngropate de decenii.

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!