stiripesurse.ro

 
DESCARCA APLICATIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
FII LA CURENT CU STIRILE DIN CATEGORIA TA PREFERATA: URMARESTE-NE

În ce condiţii şi cine face în Franţa interceptările telefonice ?

servicii interceptari inregistrari stenograme

RFI:

În Franţa secretul convorbirilor telefonice este garantat prin lege. O interceptare telefonică nu este deci posibilă decât în situaţii foarte precise şi pentru o durată limitată.

În Franţa nu există decât două feluri de interceptări telefonice : administrative şi judiciare. Interceptările administrative se fac la cererea ministerelor apărării, de interne sau a vămilor. Cererile acestora trebuie însă neapărat să fie validate, autorizate, în scris de primul ministru. In particular, pentru ministerul de interne, cererea de interceptare este cerută fie de Direcţia teritorială de informaţii, fie de Direcţia de informaţii a Prefecturii de poliţie din Paris iar pentru ministerul apărării cererile sunt înaintate de serviciul de informaţii militare.
Administraţia franceză nu poate asculta şi înregistra convorbirile particularilor decât în situaţii foarte precise, « în afaceri legate fie de securitatea naţională, fie de salvgardarea unor elemente esenţiale din potenţialul ştiinţific şi economic al Franţei, fie pentru prevenirea terorismului, fie pentru prevenirea criminalităţii şi a delincvenţei organizate, fie pentru prevenirea reconstituirii sau menţinerii unor grupuri şi miliţii private dizolvate prin lege. »
Autorizaţia de interceptare a convorbirilor telefonice este valabilă maximum 4 luni dar ea poate fi reînoită. O înregistrare realizată trebuie distrusă maximum 10 zile mai târziu şi operaţiunea este consemnată într-un proces-verbal. In fine, numai informaţiile legate de afacerea de interes public - securitatea naţională, prevenirea terorismului, şamd – sunt transcrise.
In 6 cazuri din 10 « ţintele » administrative se referă la dosare de crimă organizată dar cifrele nu iau în calcul anul 2015 când Franţa a fost scena unor atacuri teroriste inedite şi extrem de ucigătoare.
In cazul interceptărilor zise « judiciare », numai un magistrat, un judecător de instrucţie de exemplu, poate decide, poate ordona efectuarea lor. La fel ca şi în cazul interceptărilor administrative, cererea trebuie motivată în scris iar durata maximă este de 4 luni reînnoibilă. De notat că nu se pot efectua interceptări judiciare decât în dosare în care crima sau delictul concernat este pasibil cu cel puţin doi ani închisoare.
Inregistrările în acest caz sunt transcrise de ofiţerul poliţiei judiciare iar datele audio sunt distruse sub autoritatea procurorului.

Digi24:

Partidele din România nu sunt văzute foarte bine de români. Un studiu IRES arată că cei mai mulţi dintre români au o părere proastă sau foarte proastă despre partidele politice. Concret, 55 la sută dintre respondeţi afirmă că au foartă puţine încredere în partidele politice din România. Doar 0,3 la sută dintre ei au declarat că au foarte multă încredere în partide.

Întrebaţi ce cuvânt asociază cel mai bine cu partidele politice, majoritatea românilor nu au ştiut să răspundă.
Cu toate acestea, 12 la sută dintre respondenţi susţin că atunci când se gândesc la partidele politice se gândesc la cuvintele hoţi, furt sau escrocherie, în vreme ce 10 la sută dintre ei se gândesc la corupţie şi mită. Românii mai asociază partidele şi cu : egoism, interese proprii, dezgust, dezastru, dezamăgire, deplorabil, ruşine, falsitate sau nesimţire.
Acelaşi studiu arată că peste 40 la sută dintre respondenţi ar fi dispuşi să-şi acorde votul candidaţilor unui nou partid politic. În schimb, alţi 38 % nu ar avea încredere într-o formaţiune nou intrată pe scena politică.
Totuşi, 77% dintre cei intervievaţi nu au putut să numească o formaţiune care a luat naştere în ultima jumătate de an în România.
Dacă ar fi să vorbim despre aşteptările românilor în anul electoral 2016, ei bine, peste aproape 35 la sută dintre respondenţi sunt de părere că după alegerile locale şi parlamentare situaţia din România se va îmbunătăţi. Peste 40% cred că situaţia va rămâne la fel, iar 17% cred că se va înrăutăţi.

Ziarul Financiar:

„În ianuarie, activul net al fondului a scăzut cu 6,2%, supraperformând cu 0,6% indicelui-reper (...). Printre acţiunile care au subperformat se numără poziţiile din România unde deţinerea noastră în banca BRD a scăzut cu 18%. Acţiunea a fost influenţată de proiectul unei legi aflate în dezbatere în Parlament care le permite clienţilor băncilor să renunţe la casă în cazul în care nu îşi mai pot plăti creditele ipotecare. Ne aşteptăm ca acestă lege să nu fie aprobată în forma actuală“, scriu Sam Vecht şi Emily Fletcher, manageri ai BlackRock, în raportul lunar de administrare.
Din cauza scăderii acţiunilor în ianuarie, BRD a ieşit din topul celor mai mari zece deţineri din portofoliul fondului BlackRock Frontiers Investment Trust. La finalul anului trecut, acţiunile BRD deţineau o pondere de 3,1% în activele nete de 163,2 milioane de lire sterline ale fondului, fiind pe locul al nouălea în top zece investiţii, potrivit raportărilor publicate pe bursa de la Londra unde se tranzacţionează acţiunile fondului.
Din rândul celor trei bănci listate pe bursa de la Bucureşti, BRD ar fi cea mai expusă la o eventuală intrare în vigoare a legii dării în plată pentru că ponderea portofoliului de credite ipotecare în total portofoliu este mai mare decât cea a Băncii Transilvania şi a Băncii Comerciale Carpatica.

 

comments powered by Disqus

CITESTE SI



Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.