Premium
Liviu Dragnea a anunțat sâmbătă, la Mamaia, că s-a decis organizarea în această toamnă a referendumului pentru schimbarea articolului 48, alin 1, care vizează definirea familiei.
În forma actuală articolul sună așa „familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între soți”. Coaliția pentru Familie a strâns un număr de 3 milioane de semnături pentru a modifica articolul și a-l schimba în felul următor: „Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie, pe egalitatea acestora și pe dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor”.
După apariția inițiativei Coaliției pentru Familie, în societatea românească au apărut dezbateri privind necesitatea schimbării sau nu, au apărut argumentele ideologice și de o parte și de cealaltă. Au început tensiunile, în special în spațiul online, disputa s-a dus în special în zona susținerii sau nu a drepturilor minorităților sexuale.
Același fenomen a mai apărut acum câțiva ani și în alte țări din spațiul estic. S-a folosit același „pattern”. Din zona ONG au apărut propuneri, clasa politică a fost pusă în fața unei probleme care trebuia rezolvată.
În România, inițiativa Coaliției pentru Familie a avut un vârf de formă în timpul campaniei electorale. Atunci, partidele s-au văzut împinse spre o poziționare, în special datorită faptului că inițiativa pentru modificarea Constituției fusese semnată de 3 milioane de oameni.
Marile partide
PSD a declarat ferm că va susține această inițiativă. Oarecum, era și normal. Bazinul social democraților vine din zona conservatoare. Chiar dacă stânga este în esență progresistă, iar în Europa stânga este cea care susține drepturile minorităților sexuale, în România situația este schimbată. Partidul stângii a promovat de-a lungul timpului valorile conservatoare, este perceput partidul celor care vor să păstreze statu quo actual, care protejează mai mult zona electoratului rural, care își doresc conservarea tradițiilor.
PNL sub imboldul grupării neoprotestante din interior, Falcă, Bolojan, Beni Ardelean a dat un vot în Biroul Permanent pentru poziționarea pro-inițiativă. Teoretic, am putea spune că PNL și-a urmat doctrina. Dreapta conservatoare. PNL fiind acum membru al Partidului Popular European. Doar că în România, PNL era perceput ca partid al drepturilor cetățenești, principalul promotor al ”libertății” (doar are această valoare și în titulatură), un partid deschis generaților mai tinere, care își dorește schimbarea, modernizarea, reformarea instituțiilor, lucruri care oarecum sunt în antiteză cu atitudinea conservatoare. În plus, chiar și dreapta europeană se încălzește ușor-ușor la ideea unor drepturi la căsătorie pentru minoritățile sexuale. Teme începe să nu mai fie una de ideologie clasică ci de pro-occidentalism versus moștenire comunismului conservator.
USR a fost prins pe picior greșit. Am văzut cu toții că aceștia au organizat un referendum intern pentru a-și rezolva problema de poziționare. Există un curent liberal-progresist, dar și un curent conservator. Primii au câștigat referendumul intern, dar despărțirea de Nicușor Dan încă îi doare și rămâne de văzut cu câtă fermitate își vor menține opțiunile.
PMP a comunicat puțin pe această temă, dar s-a poziționat în favoarea susținerii Inițiativei.
Președintele Iohannis
... a fost cel mai înțelept și a intuit pericolul care va pândi societatea românească. Apariția unor fracturi, conflicte, a unei stări de intoleranță
Iohannis declara: A fi tolerant înseamnă a accepta conștient că sunt alții cu alte păreri, alte opinii, dar nu contează că suntem toți români în cazul acesta, în societatea românească și vreau să mergem mai departe, asta înseamnă toleranță. Toleranța rezultă din informare, nu din dezinformare”, potrivit România Liberă.
Klaus Iohannis a mai afirmat: „După părerea mea, tema, chiar dacă a fost ridicată cu foarte multe, aproximativ 3 milioane de semnături, și are susținători importanți, nu cred că este o temă care a penetrat societatea românească, cum nici reacțiile unor politicieni nu au reușit să miște electoratul semnificativ”.
În acest moment intrăm pe ultima sută de metri. Probabil vom avea referendum în toamnă. Această analiză nu își propune să redea argumentele pro sau contra ale celor două tabere, ci să surprindă poziționările și efectele ce vor avea loc în plan politic.
Conform legii, pentru ca referendumul să fie „valabil”, avem nevoie de o prezență de 30% la urne și de asemenea mai este o condiție „rezultatul referendumului este validat dacă opțiunile valabil exprimate reprezintă cel puțin 25% din cei înscriși pe listele electorale permanente".
Campania de referendum
... va fi organizată de Guvern. Actorii politici vor trebui să se poziționeze, să susțină cu argumente, să își scoată electoratul la vot, pentru ca referendumul să fie declarat valabil.
În acel moment, principalele partide din România vor fi în consens, vom avea PSD și PNL pe aceeași baricadă. Social democrații vor fi însă cei avantajați de acest lucru, iar PNL va fi perceput ca remorcă.
PSD va avea mai multe canale de comunicare, va avea mai mulți comunicatori. Datorită faptului că PSD este la guvernare, va beneficia de acest avantaj și va putea să apară mai des în campania publică. PSD va reuși să pară că el este conducătorul de joc și va pune astfel PNL în poziția de remorcă. Mesajele nu pot fi cu totul diferite, iar de aici vom avea din nou un efect de „ecou”. Cel care va da mai multe mesaje fă vi perceput că emițătorul și cel care vine în plan secund va fi perceput ca „ecou”.
PSD va beneficia total de această campanie, mai ales că electoratul care va fi "sensibilizat”, să meargă la vot, să susțină schimbarea articolului din Constituție va fi în special din zona rurală.
Electoratul din zona urbană care este un electorat și mai tolerant și mai puțin dispus la excese va fi probabil mult mai pasiv. Orice campanie agresivă în care se vor folosi mesaje dure va avea efect de bumerang.
Cel puțin în urbanul mare, va exista un electorat care nu va fi dispus să voteze la referendum. În acest moment, aceștia sunt slab reprezentați.
Președintele Iohannis va avea de optat. Va ieși public în timpul acestei campanii, se va mai exprima pe temă sau nu. Dacă analizăm strategia de până acum a lui Iohannis, putem spune că acesta va încerca să rămână mediatorul, să nu se implice de nicio parte, dar va continua să dea mesaje pe linia „toleranței”
Victor Ponta ar putea fi al doilea mare beneficiar, după PSD, al acestui referendum. Ieri, fostul premier a declarat că referendumul nu este o prioritate și că este o formă de „populism ieftin”.
Speculând indecizia ideologică și alura tehnocratică a USR, Ponta ar putea să joace (și) pe segmentul progresist, al stângii moderne, să încerce să preia o parte din acest electorat. Este un moment bun pentru noul partid al lui Ponta pentru a se putea profila, pentru a se putea face vizibil. În marketing există o lege de aur: diferențiază-te, ieși în evidență. Ponta ar putea beneficia de ea, pentru că ar putea fi singurul personaj politic popular, de primă scenă, cu notorietate mare, care se poziționează diferit față de PSD și PNL. Evident, profilul noului său partid e mai degrabă de stânga conservatoare și naționalistă. Dar etichetele nu l-au încurcat niciodată pe fostul prim-ministru.
Între "naționalismul luminat" care ar putea fi profesat de Ponta și pro-occidentalismul aripii majoritare din USR, PNL ar putea să aibă mari probleme să mai acceseze electoratul său "tradițional" adică urban și mai relaxat în moravuri. În schimb va căuta să învingă PSD la olimpiada de conservatorism, sarcină extrem de dificilă.
