Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

Inamicul preşedintelui Iohannis

IohannisK3

Hotnews:

Presedintele Klaus Iohannis s-a remarcat in ultimele zile prin cateva aparitii spectaculoase, devenite virale pe Facebook. A aparut cu o caciula de blana odioasa resapata din recuzita modei comuniste. Apoi, un hatru i-a adunat toate comunicatele pe teme importante in care zice invariabil ca "urmareste cu atentie" evenimentele. Altul a suprapus vocea lui Cristi, bai Cristi pe niste imagini cu figura presedintelui, usor agasata de un incident oarecare generand astfel un delicios comic de situatie. In fine, revista Kamikaze i-a dedicat un trucaj foto, o captura din filmul the Revenant cu  momentul in care Leonadro din Caprio este atacat de urs iar de dupa un copac se iteste capul imblanit al presedintelui spunand "urmaresc cu atentie"...
Klaus Iohannis se apropie periculos de consolidarea unei imagini de presedinte - caricatura. Nu atat reputatia de presedinte slab si ezitant, obsedat sa nu semene cu Traian Basescu si atent sa nu exercite in forta puterea, nu asta e marea lui problema. Nici complexele lui de minoritar vesnic preocupat sa-si arate ostentativ atasamentul la romanism nu-i altereaza chiar atat de rau imaginea. Seful statului se afla la un pas de caderea ireversibila in ridicol. Odata prabusit acolo, in spatiul de divertisment al politicii, nimic nu-l mai poate salva. Ca politician, Iohannis este un cabotin desavarsit in comparatie cu Ion Iliescu sau Traian Basescu, doi fosti presedinti capabili sa vorbeasca cu insufletire si convingator despre orice enormitate, sa-si seduca publicul si sa-i capteze cumva atentie. Cand isi interpreteaza rolul citind caznit din hartii, Iohannis starneste cam prea des zambete sau hohote de ras fara sa-si propuna neaparat asta. In schimb, fermitatea presedintelui se manifesta in gesturi mici si aproape maniacale: impune reguli stricte la intrarea in conferintele de presa, ai intarziat un minut, nu mai intra nimeni, tranteste paltonul de masina cand sepepistul nu-i destul de vigilent sa se transforme instant in cuier, se enerveaza si tace cand piuie cate un telefon mobil in preajma, tine mana la inima pentru a-si sublinia patriotismul cand se intoneaza imnul (parca de asta s-a plictisit) si, cum ne tot spune, "urmareste cu atentie" tot ce se intampla dar nu intervine in ruptul capului, nici macar in situatii de viata si moarte cum am vazut din ilustratia celor de la revista Kamikaze. Radem si glumin, dar presedinte - ridicol n-am avut. Dictatori, neo-comunisti, narcisisti (si asta era putin ridicol, dar nu chiar asa tare) jucatori si autoritari - asta da, am servit. Dar un sef de stat care distreaza publicul cu aparitiile sale grave dar perfect irelevante asezonate mereu cu mici detalii ridicole - inca nu.

Adevarul:

Pe scena politică românească au apărut o puzderie de partide, multe dintre ele cu obiective locale, acesta vrând să obţină scoruri bune la alegerile locale şi, dacă se poate, şi la parlamentare. De la data intrării în vigoare a noii Legi a partidelor politice, care precizează că numărul minim de membri nu mai este 25.000, ci trei, la Tribunalul Bucureşti s-au înregistrat 86 de noi partide. Nu toate partidele care au solicitat înregistrarea Tribunalului Bucureşti au primit un răspuns favorabil. Astfel, până în prezent, doar 29 de partide au primit o decizie favorabilă, celelalte fiind fie respinse, fie în procedură de analiză a documentelor despuse la înregistrare. Printre noile formaţiuni sunt partide care au avut ieşiri publice dese, ca M10, partid condus de Monica Macovei, Uniţi Salvăm Bucureştiul, al cărui lider e Nicuşor Dan, sau Partidul 200 pentru Bucureşti, al cărui responsabil pentru comunicare este cunoscutul Bogdan Naumovici, managing partner la 23 Communication Ideas. Însă, pe lângă acestea, au luat naştere şi partide cu nume bizare şi fără un program clar: Partidul Getodacia, Partidul Pirat România, Partidul Oamenilor Liberi sau Partidul Puterii Umaniste. Nu toţi cei care au vrut să-şi facă o formaţiune politică au reuşit. Tribunalul Bucureşti a respins solicitarea de înregistrare a unor formaţiuni ca Partidul Revoluţiei a III-a Forţă, Partidul Dacismului Conservator Autonom, Partidul Noua Revoluţie sau Partidul Ţării Făgăraşului.
Vor influenţa sau nu aceste alegeri partidele noi?. „La alegerile locale au o şansă. Pot fi unele care să fie puternice la nivel local şi să poată avea reprezentanţi, uneori chiar să delege primari, dacă avem cazul unor foşti primari certaţi cu partidul lor. În oraşele mari, partidele noi au şanse mai mici. Cu cât e mai mare oraşul, cu atât partidul are şanse mai mici. Contează votul politic în oraşele mari“, a explicat sociologul Alfred Bulai pentru „Adevărul“. O opinie asemănătoare are şi sociologul Mircea Kivu. „Este posibil să aibă o agendă mai apropiată de problemele cetăţenilor, spre deosebire de partidele naţionale. Cred că au şanse să ia voturi de la cei care de obicei nu votează. Bineînţeles, şi de la partidele clasice care în ultima vreme, prin aleşii locali, s-au compromis“, a declarat Kivu.

Digi24:

FMI nu vrea să impună "măsuri draconice" în Grecia dar, cere totuși mai multe eforturi din partea Atenei pentru reforma pensiilor, în contextul în care grecii se află în grevă generală, a declarat joi șefa instituției, Christine Lagarde. "Nu-mi place deloc când suntem prezentați ca FMI-ul draconic, strict, teribil", a declarat Christine Lagarde, adăugând: "Nu vrem măsuri draconice în Grecia, care a făcut deja multe sacrificii". Directorul FMI a apreciat totuși că reformele guvernului grec trebuie să fie rezonabile în ceea ce privește sistemul de pensii, care se află în centrul negocierilor între Atena și creditorii săi. Potrivite lui Christine Lagarde, sistemul actual, care ar consuma anual 10% din Produsul Intern Brut (PIB), nu este "viabil" și trebuie reformat "profund". Media în Europa ar fi de 2,5% din PIB, potrivit șefei FMI.

 

 

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.