Premium
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins cererea depusă de DNA de prelungire a restului preventiv cu 30 de zile pentru deputatul Nicolae Păun. Pe 3 mai, acesta va fi pus în libertate, sub control judiciar.
Iată minute ședinței de judecată:
”În baza art. 237 alin. 1 Cod procedură penală respinge propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de Combatere a Infracţiunilor Asimilate Infracţiunilor de Corupţie, în dosarul nr. 7/P/2015 privind pe inculpatul Păun Nicolae. În baza art.237 alin.2 Cod procedură penală, raportat la art.202 alin.4 lit.b cu referire la art.211 Cod procedură penală, dispune înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpatului Păun Nicolae cu măsura preventivă a controlului judiciar, pe o perioadă de 60 de zile, de la data de 27.04.2016 şi până la data de 25.06.2016, inclusiv.
Citește și: Emma Zeicescu: Am fost în iad
În baza art.215 alin.1 Cod procedură penală, pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpatul trebuie să respecte următoarele obligaţii: a)să se prezinte la organul de urmărire penală, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanţa de judecată ori de câte ori este chemat; b)să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinţei; c)să se prezinte la organul de poliţie în a cărui circumscripţie locuieşte, respectiv Poliţia Sector .... Bucureşti, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemat. În baza art.215 alin.2 C. proc. pen., pe timpul controlului judiciar, impune inculpatului să respecte următoarele obligaţii: a) să nu depăşească limita teritorială a României, decât cu încuviinţarea prealabilă a organului judiciar în faţa căruia se află cauza penală; b) să nu se apropie de învinuiţii sau inculpaţii, martorii ori experţii din prezenta cauză şi să nu comunice cu aceştia direct sau indirect, pe nicio cale. În baza art. 215 alin. 3 C. proc. pen., atrage atenţia inculpatului că, în caz de încălcare cu rea-credinţă, a obligaţiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.
Citește și: Angela Gheorghiu a uitat să intre pe scenă la un mega-concert / VIDEO INCREDIBIL
Dispune emiterea adreselor prevăzute de art.215 alin.5 C.proc.pen. Dispune punerea în libertate a inculpatului Păun Nicolae de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 2/U din 27 februarie 2016 emis de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală în dosarul nr. 951/1/2016, la expirarea duratei acestuia, dacă nu este arestat în altă cauză. Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Cu drept de contestaţie în termen de 48 de ore de la comunicare. Pronunţată în Camera de consiliu, astăzi, 21 aprilie 2016.”
Deputatul Nicolae Păun a fost arestat pe 27 februarie, el fiind pus sub acuzare în dosarul în care mai este cercetat şi deputatul Mădălin Voicu.
Potrivit DNA, la iniţiativa Asociaţiei Partida Romilor "Pro Europa", a fost realizat, în toate judeţele României, în perioada 2010 - 2013, proiectul "Antreprenoriatul social, o şansă pentru comunităţile de romi", cu finanţare din fonduri europene. Prin implementarea proiectului se urmăreau mai multe aspecte, printre care crearea a 200 de noi locuri de muncă şi implicarea, în iniţiative de antreprenoriat social, a unui număr de peste 3.000 de persoane provenite din grupuri defavorizate.
Citește și: Prinţul George va apărea pe un timbru, pentru prima dată / FOTO
DNA susţine că grupul ţintă, reprezentând 3.296 de persoane aparţinând grupurilor vulnerabile, a fost constituit în baza unor formulare întocmite prin înscrierea unor date nereale privind participanţii, aceştia din urmă neavând cunoştinţă despre faptul că au făcut parte din acest grup.
Procurorii mai arată că Nicolae Păun a impus fiecărui angajat din cadrul proiectului ca, din salariul primit, să vireze 5% sub formă de donaţie organizaţiei Asociaţia Partida Romilor 'Pro Europa', iar obiectivele proiectului nu au fost realizate.
Anchetatorii mai declară că sumele acordate ca finanţare sunt neeligibile în integralitatea lor, astfel că s-a creat un prejudiciu total de aproape 12,4 milioane lei (aproximativ 11 milioane lei reprezentând fonduri europene şi aproape 1,5 milioane lei de la bugetul de stat), având în vedere operaţiunile ilicite derulate de conducerea asociaţiei şi de către managementul proiectului.
În plus, tot prin Asociaţia Partida Romilor "Pro Europa", în perioada 2010 - 2013, s-a derulat şi proiectul intitulat "Acces pe piaţa muncii - O şansă pentru tine", cu finanţare din fonduri europene, ce avea ca obiectiv sprijin pentru integrarea socio-profesională şi accesul la o calificare relevantă pe piaţa muncii pentru şomerii tineri, de lungă durată, şi persoane inactive, cu focalizare pe cei de etnie romă, din nouă judeţe ale ţării - Alba, Bacău, Cluj, Constanţa, Dolj, Galaţi, Gorj, Mureş şi Vaslui.
DNA menţionează că proiectul a fost lipsit de finalitate, cursurile s-au derulat haotic, insuficient, fără a se urmări instruirea temeinică a cursanţilor şi fără a se parcurge într-un mod relevant cele 360 de ore prevăzute de contractele de pregătire profesională, astfel că s-au irosit în mod nejustificat resursele financiare atrase din Fondului Social European şi din bugetul de stat, iar sumele acordate ca finanţare sunt neeligibile în integralitatea lor.
Procurorii au reţinut că a fost creat un prejudiciu de aproape 15 milioane lei (peste 13,3 milioane lei din bugetul Fondului Social European şi peste 1,5 milioane lei din bugetul naţional).
